Cauze și factori de risc
Edemul pulmonar poate fi de tip cardiogenic sau non-cardiogenic, fiecare tip fiind determinat de cauze diferite. Astfel, EPA cardiogenic este determinat de o creștere rapidă a presiunii sângelui din capilarele pulmonare, vasele de ordin cel mai mic. Această creștere presională este provocată de afectarea funcției de pompă a inimii, cunoscută ca insuficiență cardiacă congestivă.
Creșterea presiunii sanguine de la nivelul vaselor pulmonare determină ieșirea rapidă a sângelui din vase, care inundă alveolele pulmonare. Acestea reprezintă cele mai mici ramificații ale căilor aeriene pulmonare, în formă de săculeți, la nivelul cărora se petrec schimburile de oxigen și dioxid de carbon în și dinspre vasele de sânge.
Atunci când cordul nu mai funcționează corespunzător, sângele, în loc să fie trimis către organe dinspre inimă, respectiv dinspre ventriculul stâng, ajunge înapoi în plămâni. Există diferite afecțiuni care pot determina disfuncția cordului stâng și insuficiență cardiacă congestivă, precum:
EPA noncardiogenic este determinat de diverse afecțiuni cu consecințe la nivelul plămânului, ce alterează integritatea pereților vaselor sanguine pulmonare. În consecință, componenta fluidă (seroasă) a sângelui, bogată în proteine, va ieși din vas și se va acumula la nivel alveolar și în interstițiul pulmonar (spațiul dintre alveole), ceea ce va îngreuna transferul de oxigen către plămâni. Afectarea plămânului din cadrul edemului pulmonar acut noncardiogenic se mai numește și sindrom de detresă respiratorie a adultului și poate apărea în diverse afecțiuni, precum:
- Pneumonie;
- Sepsis – infecții severe care se răspândesc la nivelul diverselor organe, prin intermediul fluxului sanguin;
- Pancreatita acută;
- Embolie pulmonară acută;
- Traumatisme acute care determină pierderi sanguine importante și șoc;
- Disfuncția hepatică;
- Expunerea la substanțe toxice și droguri;
- Edemul pulmonar indus de înot și scufundări;
- Afectarea vascularizației pulmonare din urma expunerii la altitudini ridicate.