Durerea la urinare

Ce este durerea la urinare sau disuria?

Durerea la urinare, cunoscută în termeni medicali sub numele de disurie, este un simptom care poate afecta atât bărbații, cât și femeile, indiferent de vârstă. Această senzație de durere și usturime la urinare este o experiență neplăcută și stresantă, care poate indica, în anumite cazuri, prezența unor afecțiuni grave ale sistemului urinar sau infecții care necesită un tratament cât mai rapid.

• 
  La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare. Programează-te!

Cauzele durerii la urinare

Cauzele disuriei pot fi împărțite în două categorii principale: cauze infecțioase și cauze neinfecțioase.

Cauzele infecțioase sunt:

• Infecții urinare (cistite). Cistita acută sau cronică este una dintre cele mai comune cauze ale durerii la urinare. Ea apare atunci când bacteriile pătrund în vezica urinară și provoacă o infecție. Este mai frecventă în rândul femeilor, din cauza traiectului mai scurt și mai drept al uretrei, însă și bărbații pot fi afectați. Unele infecții pot determina apariția unui abces (de exemplu, abces prostatic).
• Infecții cu transmitere sexuală. Infecția cu Chlamydia, gonoreea sau herpesul genital (infecție cu virus herpetic) pot provoca, de asemenea, durere la urinat. Aceste infecții afectează organele genitale, producând uretrită, vulvovaginită sau alte probleme, și pot declanșa simptomele în timpul sau după urinare.
• Infecții fungice, precum candidoza vaginală.
• Diabetul zaharat necontrolat poate predispune la apariția mai facilă a infecțiilor de tract urinar care, la rândul lor, se manifestă cu disurie.

Cauzele neinfecțioase:

• Calculii renali (pietrele la rinichi) pot provoca dureri intense în timpul trecerii lor prin tractul urinar. Aceste dureri pot fi resimțite în special atunci când pietrele ajung în ureter, blocând fluxul normal al urinei (stenoză ureterală).
• Reacțiile alergice sau iritațiile produse de săpunurile care conțin parfum, de produsele de igienă intimă sau de detergentul folosit la spălarea lenjeriei intime. Utilizarea frecventă a tampoanelor sau a prezervativelor lubrifiate cu spermicide poate irita mucoasa uretrală, cauzând durere la urinare.
• Medicația folosită în tratamentul cancerului poate avea ca efect advers disuria.
• Vezica neurogenă.
• Sindromul uretral.
• Extravazarea de urină.
• Ureterocelul.
• Hidroureterul.
• Prezența unui caruncul uretral.
• Fistulă vezicală.
• Abces renal.
• Chist uracal sau chist suburetral,
• Unele afecțiuni medicale, cum ar fi sindromul de vezică iritabilă, prostatita (inflamația prostatei), balanita, adenomul de prostată, cancerul de ureter și alte tumori genitale masculine sau boala inflamatorie pelvină, pot provoca, de asemenea, dureri la urinat.

Semnele și simptomele care însoțesc durerea la urinat

Disuria se poate prezenta sub mai multe forme, manifestarea acesteia fiind influențată și de cauza de bază a apariției ei.

• Arsura (usturimea la urinare) este una dintre cele mai comune simptome ale pacienților cu disurie. Aceasta poate indica prezența unei infecții urinare.
• Durerea sau starea de disconfort în timpul urinării poate varia ca severitate, de la ușoară la severă și poate sugera prezența unei infecții sau a altor probleme de sănătate.
• Uneori, urina poate avea un miros neobișnuit sau neplăcut, ceea ce poate fi un semn al unei infecții.
• Senzația de urinare incompletă poate fi cauzată de obstrucția tractului urinar sau de alte afecțiuni. În aceste cazuri, persoanele cu disurie pot avea senzația că vezica nu se golește complet după urinare.
• Disuria se poate asocia cu senzația imperioasă de a urina mai des decât în mod obișnuit, chiar dacă cantitatea de urină eliminată este redusă.
• Prezența sângelui în urină (hematuria) - urina poate prezenta modificări de culoare, aceasta având o culoare roșiatică sau se pot observa cheaguri de sânge. Aceste modificări pot sugera prezența unei infecții severe sau a calculilor renali și nu trebuie confundate cu sângerarea din timpul menstruației.
• La femei, disuria se poate asocia cu sângerări vaginale anormale sau cu secreții ale uretrei, dacă infecția este cauzată de o boală cu transmitere sexuală.
• Durerea abdomenului inferior sau disconfortul în această zonă pot însoți disuria, mai ales în cazul infecțiilor sau al calculilor renali.
• Infecțiile urinare severe pot determina apariția de simptome precum febra și frisoanele.

Semnele și simptomele asociate disuriei pot ajuta la orientarea diagnosticului, dar nu sunt suficiente pentru a stabili cauza exactă.

• 
  La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Analizele și investigațiile recomandate pentru disurie

Pentru a stabili clar cauza instalării disuriei, medicul va cere anumite analize și investigații, precum:

• Sumar și sediment urinar – sunt teste care pot detecta celule prezente în urină, precum leucocitele sau eritrocitele. Prezența leucocitelor poate sugera o inflamație a tractului urinar, mai ales dacă se asociază cu prezența de nitriți. Eritrocitele în număr crescut în urină arată prezența unei sângerări anormale.
• Examinarea microbiologică a urinii (urocultura) se realizează cu scopul depistării microorganismului responsabil de o posibilă infecție urinară.
• Teste pentru infecții cu transmitere sexuală - dacă există suspiciunea existenței unei boli cu transmitere sexuală, se pot efectua teste specifice din secreția vaginală.
• Cistoscopia este o procedură în care un tub subțire și flexibil (cistoscop) este introdus în uretră și vezica urinară, pentru a examina direct interiorul acestora. Cu ajutorul acestei investigații se pot descoperi obstrucții sau leziuni care au dus la apariția disuriei.
• Ecografia renală poate vizualiza structura rinichilor și a tractului urinar superior, ceea ce poate ajuta la detectarea calculilor renali, a chisturilor renale sau a altor modificări structurale.
• Tomografia computerizată (CT), urografia CT sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) oferă detalii avansate despre structura rinichilor și a tractului urinar și sunt utile pentru detectarea calculilor renali sau a altor afecțiuni renale.
• Analizele de sânge pot evalua funcția renală, prin urmărirea nivelurilor de creatinină și uree sau a nivelului de glucoză din sânge, în cazul suspectării de către medic a unui diabet zaharat nediagnosticat, și măsurarea nivelurilor de antigen specific prostatic (analiza PSA).

Posibile complicații ale durerii la urinare

În funcție de cauza disuriei, complicațiile pe termen scurt pot include:

• insuficiență renală acută,
• dezvoltarea infecției sistemice și a septicemiei,
• anemie acută, din cauza hematuriei,
• stricturi uretrale cu retenție urinară, care pot duce la spitalizare de urgență și la necesitatea unei intervenții chirurgicale, precum meatotomie sau meatoplastie.

Complicațiile pe termen lung constau în avansarea bolii renale la stadiu terminal, infertilitate, dizabilitate pe termen lung din cauza infecțiilor recurente netratate, stricturi sau cancere ale tractului urinar și chiar deces. Infecțiile complicate ale tractului urinar pot recidiva și prezenta rezistență mai mare la antibiotice, ceea ce duce la creșterea ratei de spitalizare și a morbidității și mortalității.

• 
  Nu aștepta apariția complicațiilor! Programează-te la SANADOR!

Tratamentul pentru urinare dureroasă

Tratamentul pentru durerea la urinat depinde de cauza care a provocat-o. Trebuie determinat dacă urinarea dureroasă este cauzată de infecție, inflamație sau de probleme la nivelul vezicii urinare sau a prostatei.

Infecțiile tractului urinar sunt cel mai frecvent tratate cu antibiotice specifice microorganismului implicat, în funcție de sensibilitatea sau rezistența acestuia la anumite clase de antibiotice. Acest lucru se poate stabili în prealabil printr-o antibiogramă.

Inflamația cauzată de iritația pielii din zona genitală este de obicei tratată prin evitarea cauzei iritantului, cum ar fi anumiți detergenți sau produse de igienă intimă.

În cazul calculilor renali, dacă aceștia au dimensiuni reduse, sub 5 milimetri, atunci pacientul este sfătuit să se hidrateze corespunzător și să aibă răbdare până când se vor elimina singuri.

Dacă dimensiunile calculilor renali depășesc 5 milimetri, se poate apela la proceduri precum litotriția extracorporală cu unde de șoc (ESWL). Dacă această procedură nu este posibilă sau nu a dat rezultate satisfăcătoare, atunci se va apela la intervenții chirurgicale, cum ar fi nefrolitotomia percutanată sau la tratament prin ureteroscopie flexibilă.

La SANADOR, pacienții au acces la consultații oferite de medici empatici și experimentați, specializați în urologie, care le vor indica toate analizele și investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticului corect. Dacă durerea la urinat este provocată de calculi renali, pacienții pot să beneficieze de toate procedurile moderne de tratament, în funcție de indicația stabilită de medic.

Astfel, la Spitalul Clinic SANADOR, pacienții pot efectua tratament minim invaziv, prin uretroscopie sau prin litotriție extracorporală cu unde de șoc, dar și intervenții chirurgicale mai complexe, atunci când calculii nu pot fi eliminați prin alte metode de tratament.

Programează-te!

• 
  Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!