Displazia colului uterin este o leziune precanceroasă caracterizată prin creșterea numărului de celule anormale de pe suprafața cervixului (porțiunea superioară a vaginului care face legătura cu uterul). Displazia colului uterin se mai numește și neoplazie intraepitelială cervicală (acronimul din limba engleză CIN).
Displazia cervicală este o modificare foarte frecventă care afectează mai ales femeile tinere, active sexual (cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani). Deși este o leziune premergătoare cancerului de col uterin, dacă este tratată corect și din timp, riscul de a dezvolta cancer scade semnificativ.
Principalul factor de risc în dezvoltarea displaziei de col uterin este infecția cu HPV (virusul papiloma uman), mai ales anumite tulpini denumite înalt oncogene, precum 16 (responsabilă de 50% dintre displazii), 18, 31 și 33. Virusul infectează celulele scuamoase ale epiteliul cervical în timpul contactului sexual cu un partener purtător (care este adesea asimptomatic) și duce la apariția unor celule tipice denumite koilocite. În plus, ADN-ul viral se integrează în ADN-ul celulelor gazdei și declanșează uneori transformarea malignă.
Cu toate acestea, majoritatea femeilor elimină virusul spontan în 24 de luni de la expunere și doar o mică parte dezvoltă în câțiva ani modificări intraepiteliale. La cele cu infecție persistentă, leziunile preneoplazice ale colului uterin pot regresa spontan sau pot progresa spre leziuni invazive, dar odată instalat cancerul de col uterin, acesta nu mai are capacitatea de regresie de la sine.
Alți factori de risc pentru apariția displaziei cervicale includ:
Displazia cervicală nu determină semne sau simptome, motiv pentru care vizitele regulate la medicul ginecolog sunt esențiale. În cazul femeilor sănătoase, active sexual se recomandă efectuarea anuală a examenului citologic Babeș-Papanicolau (Pap).
Această analiză de laborator neinvazivă constă în prelevarea unei probe de la nivelul colului uterin și evaluarea microscopică a celulelor (citologie convențională sau în mediul lichid). Prezența unor rezultate anormale la screeningul efectuat prin testare Pap indică efectuarea de investigații ulterioare, precum genotiparea HPV, colposcopia sau biopsia de col uterin.
În prezent, anomaliile celulelor scuamoase ale colului uterin, observate la testul Papanicolau, sunt clasificate conform sistemului Bethesda care include acronime în limba engleză precum:
Medicul ginecolog va recomanda investigațiile necesare în funcție de examinarea clinică (care poate fi normală sau poate evidenția leziuni vizibile ale colului uterin denumite popular „rană pe col”) și rezultatele testului Papanicolau. În general, dacă există anomalii citologice se recomandă genotiparea HVP (metodă PCR de detecție a materialului genetic viral prin care se certifică infecția și se identifică tulpina virală). Prezența verucilor genitale (denumite condiloame sau popular negi) nu este un indicator al displaziei cervicale, deoarece tulpinile HPV care determină astfel de modificări la nivelul pielii sunt cu risc oncogen scăzut.
Alte investigații importante includ colposcopia și biopsia de col uterin. Colposcopia este o metodă de vizualizare directă a cervixului prin intermediul căreia se pot preleva biopsii. Investigația este minim invazivă, durează în medie 30 de minute, nu necesită anestezie și poate fi realizată în ambulatoriu. Prelevarea ulterioară de biopsie permite examinarea histolopatologică a țesutului, iar rezultatele anormale, specifice displaziei de col uterin, includ:
În general, gradul CIN 1 de displazie indică modificări care se pot remite de la sine, dar leziunile din stadiile 2 și 3 necesită tratament pentru a preveni formarea cancerului de col uterin.
Metodele de tratament vor fi alese întotdeauna de medicul ginecolog, care va corela rezultatele analizelor descrise anterior. În general, pentru leziunile CIN 1 se preferă monitorizarea, administrarea unui tratament antiinflamator local și repetarea examenului Pap după câteva luni.
În cazul leziunilor CIN 2 și 3 (H-SIL la testul Pap) sau al leziunilor de grad scăzut care persistă mai mult de 2 ani se preferă metode excizionale de îndepărtare a colului uterin care furnizează piesa pentru examenul histopatologic (de exemplu, conizația sau electrorezecția cu ansă diatermică – ERAD).
Acestea pot fi asociate cu diferite complicații precum sângerarea (care poate necesita sutură), stenoza cervicală și dismenoreea (dureri în timpul menstruației). Metodele distructive sau ablative, precum electrocauterizarea sau vaporizarea cu laser, au efecte adverse mai reduse, dar nu furnizează piesa histopatologică. În cazurile severe de displazii extinse se poate realiza excizia chirurgicală, în totalitate a colului uterin.
La SANADOR, echipa medicală experimentată și dedicată realizează investigații avansate pentru descoperirea afecțiunilor aparatului reproducător, printre care se numără și displazia de col uterin. Pe baza diagnosticului, medicul decide care este cea mai bună abordare terapeutică. La SANADOR se folosesc proceduri moderne și tehnologie ultraperformantă, astfel încât rezultatul actului medical să fie cât mai bun, iar confortul pacientului cât mai ridicat. De asemenea, la SANADOR se administrează vaccinul împotriva HPV, care protejează de infectarea cu tulpini care pot provoca leziuni precanceroase și canceroase.
Cel mai ușor mod de a preveni apariția displaziei cervicale este vaccinarea împotriva HPV, disponibilă în țara noastră. Vaccinarea este recomandată înainte de începerea vieții sexuale, pentru a preveni infectarea cu tulpinile înalt oncogene, dar se poate realiza și la femeile de vârstă mijlocie (până în 45 de ani). De asemenea, examinarea Babeș-Papanicolau trebuie realizată anual la toate femeile de vârstă fertilă sau mai des (o dată la 4-6 luni,) la indicația medicului ginecolog. Alte măsuri de prevenție includ renunțarea la fumat, scăderea în greutate, administrarea contraceptivelor orale doar la recomandare medicului, folosirea prezervativului în timpul contactului sexual și limitarea numărului de parteneri sexuali.
Programare online
Rezultate analize
+4.021.969.969
