Diabetul zaharat

Ce este diabetul zaharat?

Diabetul zaharat este o afecțiune care apare atunci când pancreasul nu mai produce insulină sau când organismul nu poate utiliza corect insulina secretată. Boala este cunoscută încă din Antichitate, tratabilă abia de la jumătatea secolului XX. Diabetul zaharat, mai ales cel de tip 2, adeseori asociat cu obezitatea, este boala secolului XX-XXI, spre deosebire de avitaminoze (Beri-Beri, Pelagra) la săraci și guta (Podagra) la bogați, frecvente în secolele trecute.

• 
  La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Cauze și factori de risc pentru diabetul zaharat

Din cauza schimbărilor brutale ale modului de viață din ultimul secol: trecerea la stilul de viață ,,occidental”, cu exces de mâncăruri concentrate și sedentarism, frecvența diabetului a crescut exponențial. Consumul excesiv de zahăr este un factor major în modificarea florei intestinale, dezvoltarea și agravarea bolilor metabolice, inclusiv diabetul zaharat.

Conform studiului PREDATORR din 2014, la noi prevalența diabetului zaharat tip 2 este de două ori mai mare decât cea estimată până atunci, respectiv 11,6% (ceea ce presupune între 1.535.413 și 1.967.200 de pacienți cu DZ 2, cu vârste între 20 si 79 de ani), cu repartiție, paradoxal, mai mare în zonele sudice, ,,sărace" și mai mică în zonele vestice, ,,bogate". Se estimează ca pentru un pacient cu diabet cunoscut ar putea fi încă doi bolnavi neluați în evidență.

Tipuri de diabet zaharat

Boala presupune două entități majore:

Diabetul zaharat tip 1 (autoimun) – este cauzat de apariția de autoanticorpi (antiinsulinici, antiGAT, anti celulă beta), care duce, în scurt timp, la dispariția celulelor beta secretorii și, deci, la obligativitatea tratamentului insulinic pentru asigurarea supraviețuirii.

Diabetul zaharat tip 2 (de epuizare) - în care apoptoza celulelor beta este crescută prin suprasolicitare, din varii cauze (cel mai adesea din cauza creșterii necesarului de insulină cauzată de excesul de țesut gras și/sau de creșterea lipidelor sangvine). Numărul celulelor insulinosecretoare scade progresiv și, deci, scade și secreția insulincă. Organismul folosește insulina întâi ca să ,,sature" foamea de insulină a țesutului gras, apoi ca sa depoziteze lipidele sangvine la nivelul țesutului adipos și, pe urmă, ca să scadă nivelul glicemiei.

Mai există și alte forme rare de diabet zaharat:

• Diabetul zaharat tip LADA – diabet zaharat tip 1 cu instalare lentă, care evoluează mult timp ca diabetul zaharat tip 2
• diabet gestațional,
• formele MODY,
• diabetul secundar bolilor endocrine (sindromul Cushing),
• diabetul iatrogen.

Semnele și simptomele diabetului zaharat

Simptomatologia diabetului zaharat tip 1 este brutală de la debut, cu formă clasică: poliurie, polidipsie, polifagie, scădere ponderală, astenie și comă, spre deosebire de diabetul zaharat tip 2, care evoluează asimptomatic multă vreme, fiind descoperit accidental.

Atunci când descoperim, însă, diabet zaharat tip 2 (asimptomatic - glicemii între 130-200 mg%), el are deja o evoluție de 6-7 ani și jumătate din masa celulelor beta-secretorii a dispărut. Boala evoluează progresiv indiferent de tratament, întrucât suprasolicitarea celulelor restante crește progresiv pe măsură ce rămân tot mai puține.

• 
  Complicațiile diabetului zaharat pot fi severe. Programează-te la consultație!

Diagnosticul de diabet zaharat

Diabetul poate fi diagnosticat prin analize de sânge specifice (în special glicemie serică și hemoglobină glicozilată) și prin determinarea glucozei din urină. Aceste analize trebuie repetate periodic și pentru monitorizarea eficienței tratamentului. Pacienții cu diabet zaharat au glucoză crescută în sânge. De asemenea, medicul poate recomanda și un test de toleranță la glucoză.

Tratamentul diabetului zaharat

Tratamentul bolii presupune 3 elemente – regim alimentar, mișcare și medicație.

Dieta - teoretic, scăderea aportului glucidic ar trebui să scadă și nivelul glicemiei. Dieta nu este restrictivă - singurii oameni care mănâncă normal sunt cei sub 5% dintre pacienții cu diabet zaharat care respectă cantitativ și calitativ regimul alimentar. Dieta echilibrată are un rol esențial și pentru prevenția diabetului zaharat. Regimul alimentar este recomandat personalizat, pentru fiecare pacient în parte, de un medic specializat în Diabet, nutriție și boli metabolice.

Efortul fizic - presupune consum de glucoză, deci scăderea glicemiei. Dacă pacientul nu poate face efort, atunci trebuie limitat aportul alimentar la cât este necesar pentru efortul fizic depus.

Tratamentul medicamentos

In cazul diabetului zaharat tip 1, tratamentul medicamentos înseamnă înlocuirea insulinei endogene, absente, cu insulină exogenă, în mai multe prize, pentru asigurarea unor glicemii bazale și post prandiale, în limite normale.

În cazul diabetului zaharat tip 2, tratamentul are 3 principii:

• Scăderea insulinorezistenței, astfel încât insulina produsă să fie cat mai eficient folosită.
• Creșterea insulinosecreției prin stimularea celulelor beta (care însă se vor epuiza mai repede în timp).
• Suplimentarea insulinei endogene insuficiente cu insulină exogenă, în una sau mai multe prize, pentru menținerea glicemiei pre- și post prandiale în limite normale.

Există și tratamente mai noi, ce presupun fie încetinirea golirii gastrice, scăderea secreției de glucagon și creșterea pe altă cale a secreției de insulină cu analogi incretinici (hormoni intestinali), fie prelungirea vieții incretinelor proprii prin inhibarea dipeptidilpeptidazei-4, enzimă care neutralizează incretinele, fie prin creșterea ratei de eliminare renală a glucozei, cu scăderea consecutivă a glicemiei.

Evoluția bolii este progresivă, motiv pentru care, tot progresiv, se trece de la o etapă de tratament la alta, boala fiind gravă nu atât prin ea însăși, cât mai ales prin complicațiile ei. Monitorizarea glicemiei este deosebit de importantă.

• 
  Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Complicațiile diabetului zaharat

Complicațiile diabetului sunt acute, pot duce până la comă diabetică sau hiperosmolară, complicație gravă, relativ rară în ultima vreme, cu evoluție posibilă spre deces. De asemenea, se poate ajunge la complicații cronice microvasculare:

• retinopatia diabetică - apare după multi ani de evolutie necontrolata a diabetului zaharat, fiind una dintre cele mai frecvente cauze de orbire; de asemenea, diabetul poate cauza și dezlipirea de retină.
• nefropatia diabetică (duce la boală cronică de rinichi) - implică necesitatea dializei sau transplant renal.
• neuropatia diabetică – poate fi periferică, cu dureri plantare violente, sau autonomă - cu tahicardie permanentă sau stop cardiac, apnee în somn, gastropareză, mergând până la ileus paralitic, disfuncție erectilă, sau macrovasculară: ateroscleroză precoce, lucru care ii face pe cardiologi să considere că asocierea bolii coronariene ischemice cu diabetul zaharat are un prognostic la fel de prost ca un infarct miocardic în antecedente. Accidentul vascular cerebral este de 4 ori mai frecvent la pacienții diabetici, iar boala arterială periferică asociată cu gangrena este cea mai frecventa cauza de amputație de membre inferioare.
• polineuropatia cronică, afecțiune în care simptomele persistă și sunt dificil de tratat.

Dintre complicațiile iatrogene ale diabetului, cea mai gravă este hipoglicemia, fie prin supradozare insulinică și/sau de sulfoniluree sau efort mai mare și aport glucidic insuficient. Este o complicație gravă, putând genera infarct miocardic, AVC sau boala Alzheimer, mergând pănă la decerebrare.

O altă complicație a tratamentului cu sulfonilureice sau insulină este creșterea ponderală, favorizată de hiperinsulinism, dar determinată de nerespectarea cantitativă a dietei - pacienții nu cântăresc mâncarea.

Informațiile din acest articol au fost oferite de Dr. Doru Negru, medic primar Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.

Programează-te!

• 
  Nu aștepta apariția complicațiilor! Programează-te la SANADOR!