Ce este colita ulcerativă

Colita ulcerativă este o boală inflamatorie intestinală de cauză autoimună, caracterizată de inflamație și ulcerații la nivelul colonului și rectului. Boala afectează mucoasa intestinală și face parte din categoria bolilor inflamatorii intestinale, alături de boala Crohn.

Afecțiunea poate apărea la orice vârstă, însă debutul acesteia este mai des întâlnit la persoane cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani. Deoarece este o afecțiune cronică, tratamentul nu vindecă boala, însă o poate ține sub control în mod eficient. Măsurile dietetice sunt importante pentru controlul simptomatologiei și prevenirea puseurilor.

De obicei, acest tip de colită debutează la nivelul rectului, segmentul intestinal aflat în apropierea anusului, apoi se extinde spre colon. Dacă leziunile sunt limitate la rect, afecțiunea se numește proctită ulcerativă. Atunci când afectează rectul și ultima parte a colonului, boala poartă denumirea de proctosigmoidită. Totuși, afecțiunea se poate extinde la nivelul întregului colon, caz în care se numește pancolită. Dacă leziunile sunt limitate doar la colonul descendent și sigmoid (localizate în partea stângă), afecțiunea este denumită colită distală.

Boala este caracterizată, de asemenea, de perioade active (puseuri sau exacerbări), în alternanță cu perioade de remisiune, când simptomele pot dispărea aproape complet.

Cauze și factori de risc

Colita ulcerativă este o boală complexă, considerată idiopatică, ceea ce înseamnă că nu se cunosc cu exactitate cauzele acesteia. Totuși, specialiștii sunt de părere că este o boală autoimună – sistemul imunitar atacă țesuturile proprii (în acest caz, celulele intestinale), pe care le percepe ca fiind străine organismului. Mecanismele autoimune sunt favorizate de o combinație de factori de mediu și genetici.

Printre factorii de risc pentru colita ulcerativă se numără:

  • Ereditatea – riscul de a dezvolta boala este mai mare dacă ai rude de gradul I diagnosticate cu această afecțiune (frate, părinte sau copil); în acest caz, este indicat un consult de genetică medicală;
  • Rasa și etnia – rasa caucaziană este mai predispusă la colită ulcerativă.
  • Vârsta – deși poate apărea la orice vârstă, este mai comună la persoanele sub 30 de ani;
  • Alterarea compoziției microbiotei intestinale (totalitatea microorganismelor din intestin).

Stresul și dieta dezechilibrată sunt factori care agravează simptomele, fiind asociate cu declanșarea puseurilor.

Semne și simptome ale colitei ulcerative

Colita ulcerativă se manifestă prin:

  • Diaree cu sânge sau secreții purulente;
  • Sângerări rectale;
  • Nevoia urgentă de defecație;
  • Defecație cu dificultate;
  • Crampe și dureri abdominale, durere pelvină;
  • Dureri la nivelul rectului;
  • Oboseală;
  • Febră;
  • Pierdere semnificativă în greutate;
  • Greață;
  • Simptome extradigestive: inflamația articulațiilor, iritație oculară (ochi roșii), ulcerații la nivelul gurii, eczeme cutanate.

Intensitatea manifestărilor clinice variază de la un pacient la altul, în funcție de severitatea bolii și de cât de extinse sunt leziunile. De asemenea, acestea sunt mai puternice în perioada activă a bolii și mai ușoare în remisiune.

Dacă recunoști aceste simptome, este esențial să te adresezi medicului gastroenterolog, pentru investigații amănunțite. Manifestări similare pot apărea și în cazul altor afecțiuni digestive, însă medicul va stabili un diagnostic diferențial. Antigenul carcinoembrionar (CEA) poate fi utilizat ca marker pentru a evalua activitatea inflamatorie și a monitoriza complicațiile, deși nu este specific acestei afecțiuni.

Colita ulcerativă poate produce complicații, precum:

  • Vino la SANADOR pentru investigații imagistice avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Metode de diagnostic

Metodele principale de diagnostic sunt procedurile de endoscopie digestivă, care permit vizualizarea mucoasei intestinului gros:

  • Colonoscopia - inserarea în intestinul gros, pe cale rectală, a unui tub subțire și flexibil prevăzut la capăt cu o cameră video și o sursă de lumină. Procedura permite examinarea în detaliu a întregului colon. De asemenea, în timpul investigației, specialistul va preleva o probă de biopsie de la nivelul mucoasei intestinale, care va fi analizată în laborator, pentru diagnostic. Uneori, în loc de conoscopia clasică poate fi realizată o colonoscopie virtuală, cu ajutorul unui computer tomograf.
  • Sigmoidoscopia: Este o procedură asemănătoare colonoscopiei, însă, spre deosebire de aceasta, tubul nu este avansat în întregul colon. Sigmoidoscopia presupune examinarea exclusivă a rectului și colonului sigmoid (ultima parte a colonului) și se utilizează atunci când intestinul gros este mult prea inflamat pentru a se putea efectua o colonoscopie.

De asemenea, medicul poate recomanda și alte investigații, cum ar fi:

  • Analize de sânge: Permit depistarea infecțiilor, inflamației și anemiei.
  • Coprocultura și examenul coproparazitologic: Presupune analiza în laborator a unei probe de materii fecale, pentru a depista prezența unor agenți patogeni (bacterii sau paraziți).
  • Investigații imagistice: Radiografia abdominală și CT-ul abdominal pot fi recomandate dacă medicul suspectează o perforație sau megacolonul toxic. Acestea utilizează raze X pentru a prelua imagini ale organelor și țesuturilor interne. De asemenea, pentru a examina inflamația intestinală, medicul poate recomanda un examen RMN de pelvis și abdominal.

Tratamentul în colita ulcerativă

Tratamentul colitei ulcerative este, în general, medicamentos și are rolul de a induce remisiunea. Medicamentele se pot administra oral, rectal (supozitoare), intravenos sau injectabil. În funcție de severitatea afecțiunii, specialistul poate recomanda mai multe tipuri de medicamente, cum ar fi:

  • Substanțe farmacologice care scad inflamația (antiinflamatoare, cum ar fi corticosteroizi);
  • Imunosupresoare – medicamente care suprimă sistemul imunitar;
  • Terapie biologică prin anticorpi monoclonali – anticorpi creați în laborator, care acționează împotriva unui singur tip de celule, cum ar fi împotriva unor markeri inflamatori (de exemplu, inhibitorii factorului de necroză tumorală – TNF).

Alte medicamente care pot fi prescrise pentru controlul simptomelor sunt:

  • Analgezice;
  • Antidiareice;
  • Antispastice.

De asemenea, dacă medicul identifică prezența anemiei feriprive, poate recomanda suplimente cu fier. În cazurile severe, poate fi necesară îndepărtarea întregului colon și a rectului, printr-o intervenție complexă de chirurgie generală și montarea de ileostomă.

Regimul alimentar în colita ulcerativă

Bolile inflamatorii intestinale se asociază cu malnutriție (dezechilibru al nutrienților) și încetinirea creșterii și dezvoltării la copil, deoarece pacienții tind să restricționeze multe alimente, uneori fără să fie neapărat nevoie. Pe de altă parte, este adevărat că unele alimente pot agrava simptomatologia. De aceea, măsurile dietetice sunt esențiale.

Nu există recomandări standard de regim alimentar în colita ulcerativă. Alimentația trebuie adaptată pentru fiecare pacient, în funcție de toleranța digestivă și particularitățile fiziologice. Dacă este necesar, pacientul poate cere sfatul unui medic nutriționist, pentru stabilirea unei diete personalizate, echilibrate, fără produse care să provoace intoleranță alimentară.

De cele mai multe ori, este recomandat un meniu în stil mediteranean, bogat în legume și fructe, carne slabă, oleaginoase, pește și ulei extravirgin de măsline. Alimentația trebuie să includă produse din toate grupele alimentare, care să fie gătite dietetic (prin fierbere, în cuptor sau la abur), nu prin prăjire în ulei. Sunt de evitat alimentele puternic condimentate, alcoolul, cafeina, produsele procesate industrial, cum sunt cele de tip fast-food, de patiserie, mezelurile, dulciurile, sucurile sau snacks-urile.

Nevoia de proteine este ușor mai mare decât la persoanele sănătoase, din cauza pierderilor care au loc la nivelul leziunilor intestinale. Surse bune de proteine sunt carnea slabă, peștele, ouăle și lactatele. Uneori, colita ulcerativă se asociază cu intoleranță la lactoză, însă laptele dulce trebuie restricționat doar dacă această tulburare a fost depistată.

Cei mai mulți pacienți tolerează mai bine fructele și legumele preparate termic decât crude, mai ales în perioada exacerbărilor. Mesele mici și dese pot fi mai bine tolerate decât mesele puține și bogate. Cruciferele, cum ar fi broccoli, sunt mai ușor digerate sub formă de piure.

Totuși, în special în timpul puseurilor, majoritatea pacienților beneficiază de pe urma scăderii aportului de fibre și a evitării alimentelor producătoare de gaze intestinale (cum ar fi fasolea și varza). Poți reduce consumul de fibre în perioadele active prin alegerea cerealelor rafinate (cum ar fi pâine, paste și orez albe), evitarea leguminoaselor boabe (linte, fasole, năut, mazăre) și decojirea fructelor. În categoria legumelor sărace în fibre insolubile, sunt incluse cartoful, zucchini, morcovul și sfecla.

Deoarece diareea se asociază cu deshidratare severă și pierdere de electroliți, foarte importantă este și hidratarea optimă. Prin urmare, asigură-te că bei suficientă apă.

Pentru a preveni exacerbările, un alt element important al stilului de viață este controlul stresului. Încearcă tehnici de relaxare, fă exerciții fizice, menține o viață socială activă și practică un hobby, astfel încât să gestionezi stresul cu succes.

Diagnosticul și tratamentul colitei ulcerative la SANADOR

La SANADOR, pacienții cu simptome digestive au acces la consultații de gastroenterologie asigurate de medici experimentați și la toată gama de investigații medicale necesare pentru diagnosticul colitei ulcerative -  inclusiv la colonoscopie totală (diagnostică și terapeutică), la tomografie computerizată și la examen RMN performant, realizat cu echipamente cu putere 3 Tesla.

În cazul afecțiunilor cronice, medicii gastroenterologi asigură o monitorizare atentă și aleg cea mai potrivită abordare terapeutică, pentru ca fiecare pacient să se bucure de o bună calitate a vieții. La SANADOR, pacienții cu afecțiuni inflamatorii intestinale au acces și la consultații asigurate de medici specializați în nutriție, pentru stabilirea unui regim alimentar personalizat.

La Spitalul Clinic SANADOR, cazurile severe de colită ulcerativă, care necesită tratament chirurgical, pot fi abordate inclusiv prin intervenții de chirurgie robotică, minim invazive, cu numeroase avantaje pentru pacient. Procedurile de chirurgie robotică în chirurgia generală sunt efectuate la SANADOR cu ajutorul robotului chirurgical da Vinci Xi, cel mai avansat model existent în prezent.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR