Ciroza hepatică

Ce este ciroza hepatică?

Ciroza hepatică este o afecțiune a ficatului care înseamnă înlocuirea treptată și ireversibilă a țesutului sănătos cu zone de țesut cicatriceal care și-au pierdut funcția (fibroză hepatică). Simptomele ficatului cirotic apar în stadiile târzii ale disfuncției hepatice, aceasta putând rămâne nediagnosticată o perioadă mai îndelungată de timp.

Stadiile avansate ale cirozei sunt considerate amenințătoare de viață. Din acest motiv, controalele medicale regulate sunt esențiale, pentru a depista la timp modificările și pentru a stabili un plan de tratament personalizat, în funcție de nevoile pacientului.

• 
  Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cauzele cirozei hepatice și factorii de risc

Ciroza ficatului poate avea multiple cauze. Printre cele mai frecvente se numără consumul cronic de alcool, care duce la hepatită alcoolică, hepatitele (hepatita cu virus B sau hepatita cu virus C) și steatohepatita non-alcoolică (boala ficatului gras).

Cei mai întâlniți factori de risc sunt: vârsta peste 50 de ani, istoric de consum excesiv de alcool, excesul ponderal, prezența unei hepatite virale cronice.

Aportul prelungit de alcool, în cantități mari, poate avea ca rezultat apariția graduală a cirozei hepatice.

Hepatita cronică cu virusul B sau C și hepatita toxică reprezintă factori de risc pentru apariția cirozei hepatice. Nu toți pacienții cu hepatită cronică virală vor dezvolta în timp ciroză, dar riscul ca aceasta să apară este unul ridicat.

Boala ficatului gras non-alcoolică, cunoscută popular sub numele de „boala ficatului gras”, este o altă cauză comună de apariție a cirozei ficatului. Mecanismul de apariție constă într-o reacție inflamatorie, determinată de excesul de țesut adipos (grăsime) de la nivelul ficatului, care determină apariția în timp a țesutului cicatriceal. Apare de obicei la persoanele supraponderale și la cele care suferă de obezitate.

Alte cauze, mai puțin frecvente, ale cirozei hepatice pot fi:

• Boala Wilson, în care se formează depozite de cupru la nivelul ficatului;
• Hemocromatoza, cu formarea de depozite de fier la nivel hepatic;
• Afecțiuni biliare autoimune, cum ar fi angiocolita/colangita biliară primară și colangita sclerozantă primitivă;
• Deficitul de alfa-1-antitripsină, care predispune la apariția cirozei hepatice și a emfizemului pulmonar la copii;
• Insuficiența cardiacă cronică cu stază hepatică secundară, care se caracterizează prin încetinirea fluxului sanguin la nivelul ficatului;
• Medicamente toxice pentru ficat, cum ar fi antialgicele eliberate fără rețetă;
• Anumite infecții, cum ar fi sifilisul.

Semne și simptome ale cirozei hepatice

În stadii incipiente, pacienții pot resimți oboseală, stări de greață sau de disconfort la nivelul abdomenului, pierderea apetitului, iar la examenul fizic medicul poate observa prezența unui eritem palmar (înroșirea palmelor) sau „steluțe” vasculare la nivelul pielii. Cu toate acestea, este posibil ca unele persoane să nu prezinte semne sau simptome în fazele inițiale, acestea apărând mai târziu în evoluția bolii, atunci când ciroza se decompensează.

Ciroza hepatică decompensată apare atunci când o parte importantă din ficat devine nefuncțională. Decompensarea ficatului cirotic se poate prezenta cu o serie de semne și simptome, printre care:

• prezența icterului, cu sau fără mâncărimi ale pielii;
• ascită (acumulare de lichid la nivelul abdomenului);
• edeme la nivelul membrelor inferioare;
• encefalopatie hepatică, manifestată prin stări de confuzie mentală și dificultăți de vorbire;
• vărsături cu sânge;
• urină și scaun închise la culoare;
• pierdere involuntară în greutate.

Toate aceste semne și simptome ajută la orientarea diagnosticului de ciroză hepatică și la stabilirea stadiului acesteia.

• 
  Vino la SANADOR pentru investigații imagistice avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Diagnosticul cirozei ficatului

Diagnosticul cirozei hepatice se realizează pe baza anamnezei, a examenului fizic și a rezultatelor analizelor și investigațiilor imagistice. Este relevant un istoric de consum excesiv de alcool, medicamente eliberate fără rețetă, boli genetice sau ereditare – în acest caz fiind indicat un consult de genetică medicală.

Analizele de sânge au rolul de a evalua funcția hepatică, prin determinarea valorilor transaminazelor hepatice, ale bilirubinei și ale proteinelor (alfa-fetoproteine). În ciroza hepatică, transaminazele și bilirubina sunt crescute, în timp de proteinele sunt scăzute.

Alte analize sanguine folosite în diagnosticul cirozei ficatului sunt: depistarea infecției cu virus hepatitic B sau C, teste de depistare a unor anticorpi (anticorpi antimitocondriali) implicați în boli hepatice autoimune, teste de coagulare, hemogramă completă.

Investigațiile imagistice sunt modalități non-invazive utilizate în diagnosticul cirozei hepatice. Medicul poate recomanda efectuarea unui RMN, a unei tomografii computerizate (CT) sau a unei ecografii abdominale.

Elastografia tranzitorie (Fibroscan) este o metodă imagistică specială folosită pentru a cuantifica gradul de rigiditate a ficatului cirotic a într-un mod non-invaziv.

Biopsia hepatică poate fi cerută de medic, pentru a determina gradul de cicatrizare a ficatului. Această metodă invazivă este recomandată atunci când rezultatele celorlalte metode de investigație sunt neclare, iar analiza fragmentului de țesut recoltat se realizează în Laboratorul de Anatomie Patologică.

Complicații în ciroza hepatică

În evoluția cirozei hepatice pot apărea complicații diverse.

Cea mai frecventă este acumularea de lichid la nivelul abdomenului și poartă numele de ascită. Ciroza hepatică cu ascită se manifestă prin creșterea în volum a abdomenului și disconfort la alimentare sau respirație atunci când acumularea de lichid atinge volume mai mari.

Edemele membrelor inferioare sunt frecvent asociate cirozei ficatului și pot fi consecința presiunii sanguine crescute de la nivelul venei porte sau a scăderii proteinelor din sânge.

Encefalopatia apare din cauza inabilității ficatului de a filtra toxinele din organism, ceea ce duce la manifestări precum confuzie și dificultăți de concentrare.

Varicele esofagiene sunt și ele o complicație a cirozei ficatului. Acestea pot sângera și constituie o urgență medicală, din cauza riscului de hemoragie digestivă superioară sau inferioară masivă. Semne ale sângerării pot fi vărsăturile cu sânge sau scaunul de culoare neagră.

Ciroza hepatică cronică crește riscul dezvoltării unui carcinom hepatocelular (cancer hepatic). Simptomele sunt în general similare, motiv pentru care ciroza trebuie monitorizată periodic.

Insuficiența hepatică reprezintă stadiul final de ciroză hepatică. Aceasta apare atunci când ficatul este afectat într-o măsură foarte gravă, devine incapabil să își mai îndeplinească funcțiile și astfel se poate ajunge la deces.

Alte complicații ale cirozei hepatice sunt:

• icterul;
• agravarea diabetului zaharat de tip 2;
• malnutriția;
• risc crescut de fracturi;
• afectarea canalelor biliare;
• hipertensiunea portală;
• hipersplenismul;
• infecții bacteriene.

Decesul în ciroza hepatică poate fi prevenit prin depistarea precoce a afecțiunii și a complicațiilor acesteia și începerea promptă a tratamenului.

Tratamentul cirozei hepatice

Tratamentul cirozei hepatice se adresează atât simptomelor și complicațiilor asociate, cât și stilului de viață.

În ciroza hepatică cu ascită, medicul va prescrie diuretice, pentru a ajuta la reducerea cantității de lichid acumulat la nivelul abdomenului și la nivelul membrelor inferioare. În cazul în care ascita este în cantitate foarte mare, se poate apela la eliminarea lichidului de ascită prin tuburi de drenare. De asemenea, se recomandă o dietă săracă în sodiu.

Dacă pacientul prezintă varice esofagiene, se va prescrie medicație care are rolul de a scădea presiunea sângelui venos, prevenind astfel ruperea și sângerarea varicelor. În cazul în care acest lucru se întâmplă, se va apela de urgență la proceduri de hemostază în hemoragia digestivă.

Ciroza hepatică de cauză virală se va trata cu medicație antivirală specifică hepatitei cu virus B sau C, după ce aceasta a fost confirmată.

Transplantul hepatic reprezintă o intervenție complexă de chirurgie hepatică, care necesită o echipă multidisciplinară și poate fi singura opțiune de tratament atunci când se instalează insuficiența hepatică. Pentru a putea beneficia de transplant, pacienții trebuie să îndeplinească anumite condiții, precum renunțarea la alcool.

Alte măsuri de tratament:

• antibiotice pentru tratarea infecțiilor;
• eliminarea consumului de alcool și medicației hepatotoxice;
• scădere ponderală în cazul cirozei datorate ficatului gras;
• medicație pentru ameliorarea oboselii, durerilor și a mâncărimilor.

• 
  Complicațiile cirozei hepatice pot fi severe. Programează-te la Centrul Integrat de Excelență în Boli Hepatice SANADOR!

Diagnosticul și tratamentul cirozei la Centrul Integrat de Excelență în Boli Hepatice SANADOR

La Centrul Integrat de Excelență în Boli Hepatice SANADOR, pacienții beneficiază de consulturi multidisciplinare, de toate analizele și investigațiile necesare pentru diagnosticul cirozei și de tratament personalizat, integrat. Aici, aceștia au acces la consultații oferite de medici specializați în hepatologie, gastroenterologie, boli infecțioase, oncologie, nutriție, radiologie intervențională și chirurgie hepatică. Pentru diagnosticul avansat al cirozei hepatice, SANADOR asigură pacienților acces la cele mai avansate metode imagistice, inclusiv la elastografie tip Fibroscan, dar și la biopsie hepatică.

La Spitalul Clinic SANADOR pacienții pot beneficia inclusiv de intervenții de transplant hepatic, pentru ciroză în stadiu avansat.

Tratamentul cirozei este stabilit personalizat și, în funcție de indicația medicală, poate însemna consiliere pentru schimbarea stilului de viață, rezecție hepatică sau chiar transplant hepatic, pentru cazurile severe, când nu mai există o altă opțiune terapeutică. La Spitalul Clinic SANADOR, rezecția hepatică se poate realiza și minim invaziv, prin chirurgie laparoscopică sau chirurgie robotică, în cazuri atent selecționate, în funcție de starea pacientului și de gradul de afectare hepatică.

Prevenția cirozei hepatice

Ciroza hepatică poate fi prevenită prin adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase și efectuarea unui control medical periodic la un medic specializat în hepatologie, pentru a monitoriza starea de sănătate.

Printre măsurile de prevenție se numără: consumul moderat de alcool, menținerea unei greutăți normale, renunțarea la fumat, o dietă echilibrată, evitarea abuzului de medicamente eliberate fără rețetă, efectuarea periodică a analizelor de laborator și controale regulate, pentru a monitoriza funcționarea ficatului.

• 
  Spitalul Clinic SANADOR dispune de tehnologie medicală de top, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te la consultație!

Programează-te!