Tipuri de cicatrice cutanate
Cicatricele plate sunt cele mai frecvente tipuri și apar după majoritatea leziunilor minore, liniare. Dimensiunea și textura lor diferă în funcție de fototipul cutanat, de localizare și de tipul de leziune care a dus la formarea lor. În prima fază, când au culoarea roșiatică și sunt ușor elevate, pot determina prurit (mâncărime) și un ușor disconfort care dispar după vindecarea completă (ultima fază de remodelare).
Cicatricele hipertrofice apar strict în aria de traumatism, mai ales în zonele de tensiune, unde pielea se întinde din cauza particularităților anatomice (de exemplu, umeri, torace posterior). Apar ca zone ușor elevate la 1-2 luni după leziune, au culoarea roz-roșie și uneori se estompează spontan în timp. Fibrele de colagen din strucutra cicatricelor hipertrofice au o distribuție paralelă cu stratul superficial al pielii (epiderm). În general, acest tip de cicatrice este mai rar întâlnit, fiind totodată și destul de ușor de tratat.
Cicatricele cheloide sunt cele mai inestetice tipuri de cicatrice, deoarece au tendința să se extindă în afara ariei de leziune și pot crește foarte mari. Acestea apar la câțiva ani după leziune și au aspectul unui nodul sau a unei excrescențe groase, rozalii, care poate fi fermă sau moale la palpare. Alte semne și simptome care pot însoți cheloidele includ disconfortul, pruritul (mâncărimea de piele) și restricționarea mișcărilor, dacă apar pe membre sau torace.
Afro-americanii și persoanele cu pielea mai închisă la culoare sau cei cu istoric familial ori personal de cheloide au tendința să dezvolte alte cicatrice cheloide în orice zonă a corpului, chiar și la traumatisme minore, precum înțepăturile de insecte, piercing-ul sau epilatul.
Deși nu sunt leziuni contagioase sau canceroase, cheloidele au tendința să crească în absența tratamentului, deosebindu-se astfel de cicatricele hipertrofice. Astfel, apare o supraproducție de fibre de colagen, care au o structură dezorganizată și distribuție aleatorie, iar în plus apar și vase de sânge noi. Au fost raportate cazuri de cheloide supurative în care apar zone de ischemie și necroză cu remaniere defectuoasă a țesutului conjunctiv.
În plus, cheloidele sunt greu de tratat și recidivează frecvent. În cazul celor de mari dimensiuni se poate efectua o ecografie de părți moi pentru a analiza structura lor și eventual prezența unor fistule, iar în cheloidele vechi, netratate se recomandă prelevarea unei biopsii pentru a exclude o degenerare malignă (rară).
Cicatricele atrofice sunt opusul celor cheloide sau hipertrofice, adică în timpul procesului de re-epitelizare nu se produce suficient colagen, fapt care duce la pierderea de țesut cutanat. În plus, se formează benzi de țesut fibros care dau un aspect neregulat. Astfel, cicatricele atrofice apar sub forma unor depresiuni în piele, caracteristice fiind cele post-varicelă și cicatricele post-acneice, care sunt de 3 tipuri:
- „ice pick”, înguste și în formă de „V”;
- „boxcar” mai late, și în formă de „U”;
- „rolling”, cu aspect ondulat.
Un tip particular de cicatrice este cea de după arsură, care, în general, este retractilă și poate determina contracturi, cu strângerea pielii și restricționarea severă a mișcărilor. O caracteristică aparte este capacitatea țesutului fibros de a pătrunde în profunzime, afectând mușchii și nervii. În plus, riscul de a dezvolta cicatrice hipetrofice sau cheloide este mult mai mare în caz de arsură.
-
Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!