Diagnosticarea unui chist suburetral
Diagnosticarea chistului suburetral implică adesea o examinare fizică detaliată, anamneză și investigații suplimentare. Medicul ginecolog poate realiza o examinare pelvină, pentru a evalua prezența chistului și pentru a determina dimensiunea și localizarea acestuia.
Dacă apare suspiciunea unui diverticul uretral (o „pungă” sau o proeminență care se formează lângă uretră), specialistul poate solicita teste de imagistică, precum ecografia sau scanare prin rezonanță magnetică (RMN) sau chiar o cistoscopie.
În cazul unui chist suburetral, examenul RMN poate oferi informații detaliate despre forma și dimensiunea acestuia, inclusiv dacă este un chist unic sau nu. Imagistica poate indica exact unde se află chistul în raport cu uretra și cu alte structuri anatomice din jur și poate ajuta la determinarea compoziției lichidului din interior (purulent sau seros).
Ecografia poate oferi informații despre forma și dimensiunea chistului și poate indica localizarea exactă a acestuia. De asemenea, această investigație imagistică face posibilă examinarea țesuturilor din jur, pentru a evalua dacă există modificări sau afectări ale altor structuri, cum ar fi mușchii pelvieni sau vezica urinară și poate identifica semnele de complicații asociate cu chistul, cum ar fi inflamația sau infecția în țesuturile din apropiere.
Cistoscopia este o procedură medicală utilizată pentru a examina interiorul vezicii urinare și al uretrei cu ajutorul unui tub subțire și flexibil, numit cistoscop, care este echipat cu o cameră video mică la capăt, ce permite medicului urolog să vizualizeze și să evalueze structurile interne ale vezicii urinare și ale uretrei.