Tratamentul recomandat
Tratamentul chistului Baker se va concentra pe cauza care l-a generat. Tipurile de tratamente necesare vor varia în funcție de natura leziunii și particularitățile pacientului.
Leziunile minore beneficiază în mod semnificativ de abordarea RICE, o metodă eficientă de gestionare a acestora. În primul rând, repausul este esențial; oprirea activității fizice care a generat leziunea previne agravarea acesteia. Apoi, aplicarea gheții sau a unei comprese reci pentru aproximativ 10 minute în fiecare oră în prima zi, urmată de intervale de trei până la patru ore în zilele următoare, contribuie la reducerea inflamației. Este important să se evite contactul direct al gheții cu pielea, prin înfășurarea pachetului de gheață într-un prosop. În plus, compresia joacă un rol crucial în diminuarea fluxului sanguin către zona afectată, reducând umflătura. În final, ridicarea piciorului și a genunchiului deasupra nivelului inimii, susținută de perne sau pături, completează acest protocol, facilitând recuperarea și reducând disconfortul asociat leziunii.
Pentru ameliorarea durerii și reducerea umflăturii se administrează antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofen sau paracetamol. În cazul în care durerea și edemul persistă, medicul va recomanda corticosteroizi sau injecții cu cortizon.
Fizioterapia este recomandată pacienților cu artrită.
Intervenția chirurgicală devine necesară în cazul pacienților care suferă de fracturi osoase sau de rupturi ale ligamentelor. În situații rare, o operație poate fi recomandată pentru drenarea sau eliminarea unui chist Baker, mai ales dacă acesta cauzează dureri intense sau afectează capacitatea pacientului de a utiliza normal genunchiul.
Tratamentul chisturilor Baker la copii nu este necesar, deoarece acestea tind să dispară spontan.