Ce este bronșita cronică?

Bronșita cronică este o afecțiune caracterizată prin tuse productivă (cu mucus), pe o perioadă de cel puțin 3 luni pe an, pe parcursul a minimum 2 ani. Întrucât puțini oameni prezintă doar bronșită cronică, fără să asocieze un mic grad de obstrucție pulmonară, această boală se încadrează în sindromul de BPOC (bronhopneumopatie cronică obstructivă), alături de emfizemul pulmonar.

  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Bronșita reprezintă inflamația bronhiilor din arborele respirator. Bronhiile sunt structuri tubulare care conduc aerul către și dinspre plămâni. Bronhiile cele mai mari, dreaptă și stângă, continuă traheea și se ramifică în interiorul ambilor plămâni, asemenea unui arbore, până la diviziuni din ce in ce mai mici, numite bronhiole. Bronhiile, împreună cu diviziunile acestora și cu traheea, formează arborele traheo-bronșic.

Prin structura lor, bronhiile ne apără de diverse infecții respiratorii. Acestea sunt tapetate de celule specializate, secretoare de mucus. Mucusul are rolul de a umezi căile aeriene și de a „prinde” microorganismele (bacterii, virusuri, fungi) în structura sa, urmând apoi să fie eliminat prin expectorație. Un alt mecanism de prevenție este dat de prezența celulelor ciliate. Cilii sunt niște prelungiri celulare, asemănătoare cu firele de păr, care ajută la mobilizarea și eliminarea mucusului din plămâni.

Cauzele bronșitei cronice și factorii de risc

Există mai multe cauze pentru dezvoltarea bronșitei cronice:

  • Expunerea la fum de țigară – fumatul activ sau simpla prezență în compania unui fumător expune plămânii la fumul de țigară, care este un puternic iritant; plămânul se apără de acest agresor prin producerea unei cantități mari de mucus vâscos și printr-un puternic răspuns inflamator, toate contribuind la îngustarea căilor aeriene și blocarea acestora cu mucus;
  • Expunerea profesională la diverși iritanți, precum praful, poluanții industriali sau substanțele chimice toxice determină inflamație bronșică;
  • Infecții repetate cu diverse microorganisme, care au produs inflamația bronhiilor – cele mai frecvent incrimante sunt bacteriile, precum Stafilococul, Streptococul și Mycoplasma pneumoniae (pneumonie cu Mycoplasmă) și virusurile, în principal Influenza tip A și B.

Alți factori de risc incriminați în dezvoltarea bronșitei cronice pot fi:

  • Boli pulmonare preexistente – cum ar fi astmul bronșic, care determină îngustarea căilor aeriene;
  • Boli genetice care afectează plămânul – de exemplu, fibroza chistică, o boală care determină formarea unui mucus foarte vâscos, care se elimină greu sau deloc; stagnarea sa în căile respiratorii favorizează diverse infecții;
  • Boala de reflux gastroesofagian – acidul gastric refulat poate avea un efect iritativ asupra căilor aeriene superioare.

Semne și simptome

Simptomul caracteristic în bronșita cronică este tusea productivă, „produsul” fiind cunoscut ca și „spută”. Aspectul acesteia poate varia, de la incoloră, la galben-verzuie în caz de infecție, sau chiar roșie, cu striuri de sânge, atunci când efortul de tuse este foarte puternic și determină ruperea unui vas mic de sânge.

Alte semne și simptome de bronșită cronică pot fi:

  • Dispnee – respirație cu dificultate, din cauza blocării căilor aeriene cu mucus; aceasta devine mai intensă la efort;
  • Respirație șuierătoare – se numește wheezing și reprezintă zgomotul produs de trecerea aerului prin căile aeriene mici, îngustate;
  • Oboseală musculară – din cauza efortului de tuse;
  • Febră – atunci când este prezentă poate indica o infecție ale căilor aeriene superioare sau chiar pneumonie.

Diagnosticul bronșitei cronice

Diagnosticul bronșitei cronice este, în primul rând, unul clinic, bazat pe istoricul de tuse productivă, de cele mai multe ori în cazul unui fumător. În cadrul examenului fizic al pacientului cu bronșită cronică, medicul va auzi anumite zgomote sugestive în cadrul auscultației cu stetoscopul, sunete care se numesc „raluri”.

În demersul diagnostic, pneumologul poate recomanda următoarele investigații:

  • Examenul sputei – pacientul va fi rugat să expectoreze puternic într-un recipient; sputa va fi analizată la microscop pentru evidențierea celularității, precum și din punct de vedere bacteriologic, pentru a ghida tratamentul antibiotic în cazul infecțiilor;
  • Teste ale funcției pulmonare – spirometria – este o metodă neinvazivă de diagnostic, în care pacientul este rugat să facă un inspir complet, urmat de un expir puternic, rapid și forțat; această metodă cuantifică gradul de obstrucție a căilor aeriene;
  • Analize de sânge – acestea pot fi utile pentru măsurarea cantității de oxigen din sânge; o valoare scăzută a oxigenului în sânge poate fi prezentă în bronșita cronică;
  • Radiografia pulmonară – este utilă pentru a exclude o altă patologie pulmonară, precum pneumonia; în plus, poate evidenția anumite semne indirecte pentru obstrucția pulmonară.

Tratamentul bronșitei cronice

Terapiile utilizate pentru ameliorarea simptomatologiei produse de bronșita cronică sunt:

  • Agenții antiinflamatori – de tipul preparatelor cortizonice; acestea se administrează prin inhalare, cu ajutorul unui dispozitiv numit inhaler; reprezintă prima treaptă de tratament și cea mai importantă în managementul bronșitei cronice, întrucât această afecțiune are la bază un puternic substrat inflamator;
  • Terapia bronhodilatatoare – acestea relaxează musculatura netedă din peretele bronhiilor, determinând reexpansionarea acestora; în cazuri mai severe, se pot utiliza preparate care conțin un medicament cortizonic și un bronhodilatator, fiind facilitată administrarea amândurora într-o singură priză;
  • Agenții mucolitici – aceștia acționează prin desfacerea mucusului vâscos, ușurând eliminarea acestuia prin expectorație și diminuând riscul de infectare;
  • Antibioterapia – este recomandată în cazul infecțiilor bacteriene confirmate;
  • Terapia cu oxigen – în cazurile avansate se poate recomanda administrarea continuă de oxigen la domiciliu.

Măsuri de prevenție

Cea mai importantă măsură pentru a reduce riscul de a dezvolta bronșită cronică este oprirea fumatului sau eliminarea expunerii pasive la fumul de țigară.

Alte măsuri de urmat ar fi:

  • Evitarea poluanților și a iritanților, atât la locul de muncă, dar și la domiciliu; poate fi benefică utilizarea unui umidificator al aerului acasă, însă – atenție! – acesta trebuie curățat cu regularitate, pentru a nu deveni el însuși o sursă suplimentară de fungi și bacterii;
  • Efectuarea de activitatea fizică periodică – ajută la întărirea musculaturii implicate în procesul de respirație;
  • Tratamentul astmului sau a oricărei alte patologii pulmonare asociate;
  • Vaccinarea periodică antigripală, pentru a reduce riscul de infecție.
  • Bronșita cronică poate provoca simptome supărătoare. Vino la SANADOR pentru tratament!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR