Ce sunt bolile autoimune

Bolile autoimune sunt afecțiuni în care sistemul imunitar devine hiperactiv și începe să atace propriile țesuturi ale corpului. În mod normal, sistemul imunitar produce anticorpi pentru a proteja organismul împotriva microbilor, celulelor maligne și substanțelor toxice. La SANADOR, pacienții au acces la servicii medicale performante pentru diagnosticul corect și gestionarea eficace a bolilor autoimune.

Însă în cazul afecțiunilor autoimune, sistemul imunitar nu poate să facă diferența între aceste substanțe dăunătoare și celulele sănătoase. Cauzele precise ale bolilor autouimune și factorii care le declanșează nu sunt complet înțelese.

Watch on YouTube

În general, tratamentul se axează pe scăderea activității sistemului imunitar. Multe boli autoimune, cum ar fi lupusul eritematos sistemic sau sindromul Sjögren, pot fi asociate cu dizautonomii datorită afectării sistemului nervos autonom.

Cele mai frecvente boli autoimune

S-au identificat peste 100 de boli autoimune, inclusiv afecțiuni precum bolile autoimune neurologice, bolile autoimune de piele și bolile autoimune sistemice. Printre cele mai frecvente boli autoimune se numără diabet zaharat de tip 1, în care anticorpii distrug celulele pancreasului responsabile cu producerea de insulină.  Un microbiom intestinal dezechilibrat poate contribui la activarea sistemului imunitar, crescând riscul apariției bolilor autoimune prin modificarea răspunsurilor imune ale organismului.

Artrita reumatoidă este o altă afecțiune frecventă, caracterizată prin atacul sistemului imunitar asupra articulațiilor, provocând reumatism - inflamație persistentă și dureri articulare. Acest tip de artrită poate să apară și în cadrul altor boli autoimune, cum este sindromul Felty.

Psoriazisul și artrita psoriazică afectează pielea, determinând o proliferare rapidă a celulelor pielii, rezultând pete inflamate acoperite cu cruste argintii-albicioase sau purpurii-maronii. Alte boli autoimune ale pielii sunt vitiligo, manifestat prin apariția unor pete decolorate pe piele și pemfigusul, caracterizat prin apariția de vezicule dureroase și leziuni pe piele și mucoasă.

Scleroza multiplă este o boală autoimună care afectează învelișul protector al nervilor, interferând cu comunicarea eficientă între creier și corp. Aceasta poate cauza simptome variind de la slăbiciune musculară și tulburări de echilibru, până la probleme de vedere și dificultăți cognitive.

Lupusul eritematos sistemic este cunoscut pentru impactul său asupra mai multor organe, inclusiv articulații, plămâni și rinichi. Simptomele includ dureri articulare, oboseală persistentă și leziuni cutanate caracteristice. Boala inflamatorie intestinală, cum ar fi boala Crohn și colita ulcerativă, inflamează mucoasa intestinală, cauzând simptome severe, cum ar fi diaree persistentă, sângerare rectală și dureri abdominale.

Alte afecțiuni autoimune, precum boala Addison, boala Graves și tiroidita Hashimoto (tiroidita autoimună) implică afectarea glandelor endocrine și pot avea consecințe serioase asupra metabolismului și echilibrului hormonal al organismului. Miastenia gravis afectează transmiterea semnalelor nervoase către mușchi, rezultând în slăbiciune musculară accentuată de activitatea fizică. Alte afecțiuni grave de cauză autoimună sunt colangita sclerozantă și boala Castleman.

Cum se declanșează o boală autoimună

Bolile autoimune sunt declanșate de trei factori principali: genele, sistemul imunitar și factorii de mediu. Anumite gene pot face o persoană mai predispusă la bolile autoimune. Aceste gene conferă o ușoară susceptibilitate, adică un risc mai mare de a dezvolta astfel de boli.

La persoanele cu boli autoimune, sistemul imunitar nu funcționează corect. Mecanismele care ar trebui să controleze celulele imune defecte nu reușesc să facă acest lucru, permițând dezvoltarea celulelor care atacă propriul corp. Factorii de mediu, precum expunerea la anumite substanțe chimice, infecții sau toxine, pot declanșa bolile autoimune. Genele numite HLA joacă un rol important, având asocieri puternice cu diferite boli autoimune precum diabetul zaharat de tip 1 și colita ulcerativă.

Factori de risc în afecțiunile autoimune

Cauza exactă a bolilor autoimune rămâne neclară, dar există mai mulți factori de risc care pot contribui la dezvoltarea acestora. Printre acești factori se numără expunerea la anumite medicamente, precum și o istorie familială de boli autoimune, care sugerează o componentă genetică.

Fumatul și sexul feminin sunt, de asemenea, factori de risc, femeile având o probabilitate semnificativ mai mare de a dezvolta boli autoimune în comparație cu bărbații. Factorii de mediu joacă, de asemenea, un rol important, incluzând expunerea la toxine și diverse infecții virale și infecții bacteriene, cum ar fi COVID-19. Etnicitatea și nutriția sunt factori relevanți, diferite grupuri etnice fiind mai susceptibile la anumite tipuri de boli autoimune, iar dieta putând influența riscul și severitatea acestora.

Cum se manifestă bolile autoimune

Bolile autoimune se manifestă în moduri variate, având simptome diferite și putând afecta diverse părți ale corpului. În stadiile incipiente, bolile autoimune pot prezenta simptome precum stare de slăbiciune, vertij, febră, mialgii, dureri articulare, inflamație, tulburări de atenție, senzația de furnicături la membre, căderea părului (spre exemplu - pelada) și leziuni cutanate.

Unele afecțiuni autoimune, cum ar fi psoriazisul, pot avea perioade de exacerbare a simptomelor, cunoscute sub numele de „flare-up”, urmate de perioade de remisie, în care semnele și simptomele dispar.

  • Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Complicațiile provocate de afecțiuni autoimune

Bolile autoimune pot avea complicații grave, variind în funcție de tipul specific de afecțiune. Printre complicații se numără afectarea cardiacă, din cauza inflamațiilor asociate cu boli precum lupusul și artrita reumatoidă. De asemenea, durerile persistente și oboseala, simptome frecvente, pot duce la tulburări psihice precum depresie și anxietate. Bolile autoimune pot ataca pancreasul, rezultând în insuficiență pancreatică exocrină.

Neuropatia, care include deteriorarea nervilor și poate provoca senzații de furnicături și slăbiciune musculară la nivelul membrelor, este o altă complicație posibilă. În plus, afecțiuni precum colita ulcerativă și boala Crohn cresc riscul de tromboză venoasă profundă, ce poate cauza embolie pulmonară. În cazul diabetului zaharat de tip 1, o complicație frecvent întâlnită este insuficiența renală.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Cum este diagnosticată o boală autoimună

Diagnosticarea bolilor autoimune necesită mai multe tipuri de teste, pentru a confirma diagnosticul corect. Simptomele acestor afecțiuni pot fi adesea nespecifice și pot suprapune cu alte boli, ceea ce poate întârzia diagnosticul cu luni sau ani.

Primul pas este o anamneză și un examen fizic efectuate de medic. Ulterior, medicul recomandă analize pentru detectarea bolilor autoimune. Printre acestea se numără testul pentru anticorpii antinucleari (ANA), anticorpii antimitocondriali (AMA), hemograma completă, pentru evaluarea celulelor sanguine și proteina C reactivă, pentru detectarea inflamației. De asemenea, se poate realiza o urocultură, pentru a verifica afectarea rinichilor sau prezența unei infecții urinare.

Antigenul carcinoembrionar (CEA) poate fi uneori evaluat în contextul bolilor autoimune pentru a exclude posibile afecțiuni maligne care ar putea complica tabloul clinic. Un alt test care poate fi indicat este testul Sudoscan și capilaroscopia.

În funcție de simptomele și rezultatele testelor, pacientul poate fi îndrumat către un specialist, cum ar fi un endocrinolog, pentru afecțiuni care implică glandele, sau un reumatolog, pentru afecțiuni sistemice ale țesutului conjunctiv.

  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Stil de viață și tratament pentru boli autoimune

Bolile autoimune nu pot fi vindecate, dar există numeroase tratamente disponibile pentru a gestiona simptomele și a controla reacția sistemului imunitar. Tratamentul medicamentos variază în funcție de tipul și de severitatea bolii autoimune, precum și de simptomele individuale ale pacientului.

Corticosteroizii sunt de obicei prima opțiune, datorită capacității lor rapide de a reduce reacția imunitară exagerată, dar aceștia pot încetini întregul sistem imunitar și pot provoca efecte secundare semnificative.

În anumite situații, poate fi indicat tratament biologic. Există și alte medicamente care vizează specific anumite componente ale sistemului imunitar, având mai puține efecte secundare. De exemplu, medicamentele anti-TNF sunt utilizate pentru a combate inflamația în forme specifice de artrită autoimună și psoriazis.

În plus, tratamentele pentru gestionarea simptomelor includ analgezice, medicamente pentru anxietate și depresie, injecții de insulină, și alte intervenții specifice pentru diverse simptome, cum ar fi schimburile de plasmă și tratamentele cu imunoglobulină intravenoasă. În cazurile în care boala afectează sângele, transfuziile de sânge pot fi necesare pentru a restabili funcționarea normală.

În gestionarea bolilor autoimune, pe lângă tratamentele medicamentoase specifice, modificările stilului de viață joacă un rol important. Aceste schimbări includ adoptarea unei alimentații echilibrate, care poate reduce inflamația asociată cu afecțiunile precum artrita și boala inflamatorie intestinală. Activitatea fizică regulată este benefică în cazul afecțiunilor care afectează mușchii și articulațiile. În plus, sunt recomandate renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool.

Diagnosticul și tratamentul bolilor autoimune la SANADOR

Pentru diagnosticul corect al afecțiunilor autoimune, la SANADOR pacienții au acces la consultații realizate de medici cu o vastă experiență și la toate analizele și investigațiile indicate. Pentru obținerea celor mai bun rezultate, la SANADOR abordarea bolilor autoimune este multidisciplinară, pacienții beneficiind de consultații de reumatologie, endocrinologie și imunologie clinică, în funcție de specificul fiecărui caz în parte.

Tratamentul este stabilit întotdeauna individualizat, în funcție de tipul de afecțiune autoimună, de severitatea semnelor și simptomelor și de starea generală de sănătate a pacientului. De asemenea, la SANADOR pacienții primesc consiliere nutrițională și recomandări pentru adoptarea unui stil de viață sănătos, care, alături de tratamentul recomandat, ameliorează simptomatologia și previne complicațiile. Monitorizarea pe termen lung a bolilor autoimune este realizată prin consultații și investigații periodice, în funcție de indicația medicului.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR