Boala Crohn

Ce este boala Crohn

Boala Crohn este o de boală inflamatorie intestinală fără o etiologie exactă, care determină inflamația diverselor segmente ale tubului digestiv, cel mai frecvent intestinul subțire și intestinul gros. Tubul digestiv, care începe la nivelul cavității bucale și se termină la nivelul anusului, este format din 4 straturi: mucoasă, submucoasă, musculară și adventice sau seroasă.

Boala Crohn afectează toate cele 4 straturi ale tubului digestiv, însă zonele afectate sunt discontinue, alternând zonele normale cu cele inflamate. Boala Crohn poate apărea la orice vârstă, însă este mai frecventă începând cu 25-30 de ani, și nu se vindecă niciodată, dar cu tratament adecvat poate fi ținută sub control.

În urma studiilor, s-a evidențiat faptul că durata de viață în boala Crohn este în medie mai mică cu 6-8 ani față de durata de viață a persoanelor fără această boală, însă depinde foarte mult de stilul de viață și de alimentație. Boala Crohn este asociată frecvent cu disbacterioza, o perturbare a echilibrului microbiotei intestinale care poate contribui la inflamația cronică specifică acestei afecțiuni.

• 
  La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Tipuri de boală Crohn

În funcție de zonele tractului digestiv afectate, tipurile de boală Crohn sunt:

• ileocolită: cel mai frecvent tip, în care sunt inflamate intestinul subțire și o parte a intestinului gros, numit colon;
• ileită terminală: inflamația este prezentă doar la nivelul intestinului subțire, în ultima parte a acestuia, numită ileon;
• gastroduodenal: inflamația afectează stomacul și prima parte a intestinului subțire, denumită duoden;
• jejunoileită: inflamație extinsă pe ultimele două zone ale intestinului subțire, numite jejun și ileon.

Tipuri mai rar întâlnite sunt:

• rectită - afectare doar a rectului, ultima porțiune a intestinului gros;
• stomatită - leziuni dezvoltate în cavitatea bucală;
• esofagită - afectează esofagul, partea dintre cavitatea bucală și stomac.

Cauze și factori de risc în boala Crohn

Cauza precisă pentru boala Crohn nu este cunoscută, dar au fost descrise de-a lungul timpului mai multe elemente care pot crește riscul de a dezvolta această boală:

• sistemul imunitar: se presupune că diverse infecții cu diferiți germeni pot determina un răspuns imunitar neobișnuit, care să atace și celulele sănătoase din tractul digestiv - afecțiune autoimună,
• cauze genetice: există mai multe mutații genetice specifice, care pot predispune la dezvoltarea bolii Crohn.

Pe lângă aceste posibile cauze, au fost descoperiți mai mulți factori de risc pentru dezvoltarea bolii Crohn:

• vârsta - deși poate apărea la orice vârstă, boala Crohn apare de obicei la persoanele tinere, în jur de 20-30 de ani;
• etnia - boala Crohn a fost descrisă la toate grupurile etnice, însă prezintă o prevalență crescută la rasa albă, în special la persoanele de origine evreiască est-europeană;
• fumatul - cel mai important factor de risc care poate fi modificat; crește de două ori riscul de a dezvolta boala Crohn și duce la o formă de boală mai agresivă;
• medicamentele - în special antiinflamatoarele nesteroidiene (ibuprofenul, diclofenacul) produc o inflamație suplimentară a tubului digestiv, agravând boala;
• consumul excesiv de zahăr;
• istoricul familial - prezența unei rude de gradul I (părinte, frate sau copil) cu boala Crohn, crește riscul de a dezvolta de-a lungul vieții această afecțiune. Pacienții care au în familie rude cu această afecțiune ar trebui să se programeze la un consult genetic, pentru evaluarea riscului.

• 
  Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Semne și simptome în boala Crohn

Semnele și simptomele clinice din boala Crohn diferă în funcție de zona tractului digestiv care este afectată și pot varia ca intensitate, de la perioade cu simptome severe, numite crize sau pusee de boală, și perioade fără nici un simptom, numite perioade de remisie. Aceste perioade de remisie pot dura de la săptămâni la ani întregi.

În perioadele de activitate a bolii, cele mai frecvente simptome sunt:

• Durere abdominală, adesea în partea dreaptă a abdomenului;
• Diaree cronică - peste 3 scaune de consistență moale pe zi, care durează mai mult de 4 săptămâni;
• Inapetență = reducerea poftei de mâncare;
• Flatulență,
• Formarea de granuloame,
• Scădere în greutate neintenționată;
• Febră;
• Erupție nodulară;
• Senzație persistentă de oboseală;
• Apariția de sânge în scaun;
• Fisuri anale și fistule anale;
• Greață și vărsături;
• Balonare,
• Ulcerații bucale (afte);
• Dureri articulare, entezită;
• Inflamație sau durere la nivelul ochilor;
• Creștere întârziată (în cazul copiilor).

Metode de diagnosticare

Boala Crohn poate fi dificil de diagnosticat, deoarece prezintă simptome similare cu alte afecțiuni. Din această cauză, pentru un diagnostic corect sunt necesari mai mulți pași.

Ca la orice evaluare medicală, primul pas este reprezentat de anamneză, discuția dintre medic și pacient despre simptome, durata și intensitatea acestora, despre posibilii factori de risc prezenți, despre ce boli prezintă membrii familiei.

Al doilea pas este constituit de examenul clinic, la care medicul caută semne specifice de boală Crohn, cum sunt aftele bucale sau fistulele anale, și palpează abdomenul.

Următorul pas necesar pentru diagnostic este reprezentat de testele de laborator, la care sunt analizate atât sângele, cât și scaunul. La analize de sânge se pot urmări prezența anemiei și a markerilor de inflamație, precum și a unor infecții. Din probele de scaun se analizează prezența de sânge în cantitate foarte mică, care nu se poate vedea cu ochiul liber, numită sângerare ocultă, dar se testează și prezența anumitor infecții cu bacterii sau paraziți.

Cel mai important pas în diagnosticul bolii Crohn este reprezentat de colonoscopie. Aceasta este o procedură prin care medicul introduce un tub subțire, flexibil, prevăzut cu o cameră în capăt, de la nivelul anusului până la nivelul ileonului, analizând dacă este inflamat intestinul gros. În timpul acestei proceduri, medicul gastroenterolog poate preleva și biopsii, bucăți mici de țesut, pentru a fi analizate microscopic. În anumite cazuri, colonoscopia poate fi înlocuită de colono-CT.

Ținând cont de faptul că boala Crohn poate apărea pe orice segment al tubului digestiv, pentru diagnosticul complet, este necesară și efectuarea unei endoscopii digestive superioare. În timpul acestei proceduri sunt analizate esofagul, stomacul și duodenul și pot fi de asemenea extrase biopsii.

Videocapsula endoscopică este un mic dispozitiv care este înghițit și efectuează fotografii de-a lungul întregului tub digestiv, reușind astfel să fie analizat tot intestinul subțire, însă nu poate preleva biopsii.

Tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică de pelvis (RMN) pot fi folosite pentru a analiza întregul tub digestiv, țesuturile din jurul acestuia, precum și pentru evaluarea unei fistule în jurul zonei anale.

• 
  Boala Crohn poate provoca simptome supărătoare. Vino la SANADOR!

Posibile complicații

Boala Crohn poate duce la complicații grave, de exemplu:

• ocluzia intestinală - din cauza inflamației, zone din intestin se pot îngusta până la blocarea fluxul conținutului digestiv; poate necesita o intervenție de chirurgie generală, pentru a lărgi sau pentru a îndepărta porțiunea afectată;
• fistule intestinale sau de alt tip- conexiuni anormale între diferite părți ale corpului, de exemplu între intestin și piele sau între intestin și alt organ; cele mai frecvente sunt în zona perianală, precedate uneori de abcese perianale;
• abcese - colecții de puroi în interiorul abdomenului, care pun viața în pericol dacă nu sunt tratate la timp;
• proctită,
• stenoză anală,
• malnutriția - din cauza lipsei poftei de mâncare, dar și a problemelor de absorbție, apar deficite nutriționale, care duc la anemie prin lipsă de fier (anemie feriprivă) sau la osteoporoză, din cauza lipsei de calciu;
• cancer de colon - boala localizată la nivelul colonului crește semnificativ riscul de cancer de colon;
• hidradenită supurativă - afecțiune a pielii, cu noduli profunzi și abcese în axile, în zona inghinală, abcese perianale și genitale.

În contextul bolii Crohn, antigenul carcinoembrionar (CEA) poate fi utilizat ca marker pentru a evalua activitatea inflamatorie și a monitoriza complicațiile, deși nu este specific acestei afecțiuni. Una dintre complicațiile posibile ale bolii Crohn este îngustarea esofagului, o afecțiune care poate apărea în urma inflamației cronice. Aceasta îngustare poate duce la dificultăți în înghițire, numită disfagie, și poate face ca alimentele să fie dificil de trecut prin esofag. Această problemă poate fi frustrantă și dureroasă, afectând calitatea vieții pacientului.

Tratamentul în boala Crohn

În prezent, boala Crohn nu este vindecabilă, însă există diverse tratamente pentru a induce remisiunea bolii și a încerca prelungirea perioadelor dintre puseele de boală și pentru limitarea complicațiilor:

• Medicamente antiinflamatoare, care reduc inflamația de la nivel intestinal.
• Supresori ai sistemului imunitar.
• Medicamente biologice - o clasă mai nouă de medicamente, care țintește diverse proteine produse de sistemul imunitar.
• Antibiotice, folosite în tratamentul fistulelor și abceselor
• Alte medicamente, precum antidiareicele, analgezicele, vitaminele și suplimente pot fi, de asemenea, recomandate.

Pe lângă medicamente, în timpul crizelor de boală, se practică repausul alimentar, fără consum de alimente sau de lichide, pentru a oferi intestinelor timp să se vindece, situație în care hrănirea se face numai cu ajutorul perfuziilor.

Unele schimbări în stilul de viață ajută la controlul simptomelor și la prelungirea perioadelor dintre pusee, de exemplu renunțarea la fumat și gestionarea stresului prin exerciții fizice și exerciții de relaxare.

Regimul alimentar în boala Crohn

Nu există o dietă specială pentru boala Crohn care să poată fi aplicată tuturor pacienților, însă au fost descrise câteva recomandări generale:

• dacă un anumit aliment vă declanșează simptome, ar trebui să-l eliminați din meniu
• fructele și legumele crude, cerealele, cartoful trebuie evitate,
• produsele lactate trebuie consumate în cantitate cât mai mică,
• mesele trebuie să fie cât mai dese și reduse cantitativ,
• lichidele trebuie consumate din abundență,
• alcoolul și băuturile cu cofeină trebuie evitate, pentru că pot agrava diareea cronică,
• băuturile carbogazoase este recomandat să fie excluse, pentru că produc frecvent gaze.

În cazul bolii Crohn care nu răspunde la schimbările stilului de viață, ale alimentației și tratamentului medicamentos, se recomandă intervenția chirurgicală, prin care se îndepărtează porțiunea afectată din intestin. Cu toate acestea, beneficiile intervenției chirurgicale pentru boala Crohn sunt temporare, pentru că boala reapare frecvent.

• 
  Nu aștepta apariția complicațiilor! Programează-te la SANADOR!

Prevenție

Nu există nici o modalitate dovedită de prevenție a dezvoltării bolii Crohn. Au fost descrise în schimb modificări ale stilului de viață, care pot ameliora simptomele, cum sunt renunțarea la fumat, o dietă sănătoasă, cu conținut scăzut de grăsimi, exercițiul fizic regulat, gestionarea stresului și evitarea antiinflamatoarelor.

• 
  Complicațiile bolii Crohn pot fi severe. Programează-te!

Programează-te!