Boala Alzheimer

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă care afectează integritatea sistemului nervos central și perturbă funcțiile cognitive – memoria, orientarea temporo-spațială, gândirea coerentă, capacitatea de concentrare. În timp, această afecțiune duce la pierderea autonomiei pacientului.

Boala Alzheimer este una dintre cele mai frecvente tipuri de demență și debutează, de regulă, după vârsta de 65 de ani. În lipsa unor tratamente etiologice, boala Alzheimer reprezintă o problemă majoră de sănătate publică prin numărul mare de persoane afectate de această formă de demență.

• 
  Programează-te la SANADOR pentru a beneficia de toate investigațiile necesare pentru diagnosticul corect al bolii și de recomandări personalizate pentru managementul acestei afecțiuni!

Simptomatologia bolii Alzheimer

Debutul bolii este insidios și poate indica o tulburare cognitivă ușoară. Simptomatologia poate varia mult de la un caz la altul. Semnele inițiale de boală includ tulburările memoriei pe termen scurt, pacientul prezentând dificultăți în a-și aminti evenimente petrecute recent, modificarea comportamentului și a dispoziției, cu apariția unor stări confuzionale, probleme de comunicare și exprimare etc.

• 
  Semnele principale de boală sunt pierderea memoriei și disfuncția executivă de a întreprinde activitățile zilnice.

Semnele primordiale de boală sunt considerate a fi pierderea memoriei (amnezia) și disfuncția executivă de a întreprinde activități zilnice obișnuite. Adesea, acestea sunt precedate de modificări ale limbajului, ca afazia, și de tulburări de vedere.

Odată cu progresia bolii, apar și alte semne și simptome, care conduc la incapacitatea pacientului de a desfășura activități zilnice obișnuite, cu pierderea totală a autonomiei, în timp. Simptomele agravate ale bolii pot fi reprezentate de tulburări de dispoziție cu episoade de depresie și apatie accentuate de un comportament agresiv, dificultăți de vorbire, probleme legate de somn (insomnie), deglutiție și de menținere a echilibrului inclusiv în șezut.

Boala Alzheimer nu afectează toate tipurile de memorie în mod egal, memoria pe termen lung (memoria procedurală) rămânând intactă, fiind controlată de altă arie cerebrală. Astfel, anumite abilități dobândite în cursul vieții, precum cititul, dansatul, desenatul, se mențin până în fazele terminale ale bolii.

• 
  Boala Alzheimer nu afectează toate tipurile de memorie în mod egal, memoria pe termen lung rămânând intactă mult timp.

Stadiile bolii Alzheimer

Conform scalei globale de deteriorare neurologică, boala Alzheimer prezintă șapte stadii.

Stadiul I

Pacientul nu prezintă declin cognitiv, nu are acuze subiective însă la nivelul creierului apar modificări patologice.

Stadiul II

Declinul cognitiv foarte ușor se manifestă prin acuze de pierderi de memorie. Pacientul uită unde a pus obiecte familiare, uită nume anterior bine cunoscute și este conștient și preocupat de simptomatologia apărută.

Stadiul III

Declin cognitiv ușor cu deficite clare în domeniile memoriei și comportamentului. Dificultatea în exprimarea liberă și amintirea numelor devine evidentă pentru cei apropiați, scade performanța în situații profesionale sau sociale, apar deficitul evident de concentrare, tulburările de orientare, anxietatea ușoară și negarea simptomatologiei.

Stadiul IV

Declinul cognitiv moderat este caracterizat prin dificultate accentuată în exprimare, scăderea cunoștințelor privind evenimentele recente, deficite în amintirea istoricului personal, incapacitatea de a realiza sarcini complexe.

Stadiul V

Declin cognitiv moderat sever. În acest stadiu, pacientul nu poate supraviețui fără asistență, nu își poate aminti un aspect major și relevant al vieții curente, precum adresa sau numele membrilor familiei, și este dezorientat în timp.

Stadiul VI

Declin cognitiv sever cu abolie cognitivă – pierderea voinței de a menține un gând suficient timp pentru a demara o acțiune. Apar modificări de personalitate, cu comportament delirant/halucinator, simptome obsesive (repetă continuu o activitate), agitație violentă, perturbarea ritmului diurn. În acest stadiu, necesită asistență continuă.

Stadiul VII

Declin cognitiv foarte sever – toate abilitățile verbale sunt pierdute, incontinență urinară, incapacitatea de a se hrăni, malnutriție, imobilizare la pat.

• 
  Programează-te la SANADOR pentru a beneficia de diagnostic corect din partea echipei noastre de medici cu vastă experiență!

Factori de risc pentru boala Alzheimer

Atât factorii de risc genetici, cât și cei de mediu joacă un rol important în creșterea riscului de apariție a bolii Alzheimer. Cel mai important factor de risc este îmbătrânirea. La 65 de ani, probabilitatea de a avea boala este de aproximativ 3%, crescând la peste 30% până la 85 de ani. Apariția bolii Alzheimer înaintea vârstei de 65 de ani este posibilă și se numește boală Alzheimer cu debut precoce.

Factorii genetici implicați în apariția bolii Alzheimer familiale sunt reprezentați de mutații la nivelul mai multor gene, însă afecțiunea de tip familial este foarte rară. În cazul persoanelor care au multe cazuri de Alzheimer în familie, este indicat însă un sfat genetic, adică o consultație oferită de un medic genetician.

Principalii factori de risc metabolici non-genetici sunt: hipercolesterolemia, obezitatea, hiperhomocisteinemia, hipertensiunea arterială și diabetul zaharat de tip II.

Alți factori de risc pentru boala Alzheimer includ:

• sindromul Down – persoanele care suferă de sindrom Down au un risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer;
• traumatismele craniene puternice;
• expunerea îndelungată la substanțe toxice;
• afecțiunile metabolice – dislipidemia, obezitatea, hipercolesterolemia etc.;
• somnul insuficient;
• fumatul;
• alcoolismul;
• hipertensiunea arterială.

• 
  021.9699 Sună și programează-te la consultație!

De ce apare boala Alzheimer?

Mecanismul fiziopatologic al bolii Alzheimer, care provoacă degenerarea neuronală, este insuficient cunoscut. Fiind o boală neurologică degenerativă, boala Alzheimer apare în urma apoptozei (morții programate) celulelor nervoase, cauzată de funcționarea deficitară a unor proteine cerebrale (beta-amiloidul) care se acumulează și afectează activitatea neuronilor.

Conform studiilor, caracteristica principală a procesului neuropatologic în boala Alzheimer constă în apariția la nivelul țesutului cerebral de:

• plăci senile (plăci de beta-amiloid), care tind să se dezvolte inițial în ariile corticale asociate cu cogniția, ulterior cu răspândirea acestora în alte arii cerebrale pe măsura avansării bolii;
• ghemuri neurofibrilare, care apar în interiorul neuronilor și afectează transportul nutrienților la nivel celular, cauzând pierderea ireversibilă a acestora.

• 
  Programează-te la SANADOR pentru a beneficia de toate investigațiile necesare pentru diagnosticul corect al bolii și de recomandări personalizate pentru managementul acestei afecțiuni!

Diagnosticul bolii Alzheimer

Diagnosticarea bolii Alzheimer necesită o anamneză minuțioasă și o abordare integrată multidisciplinară. Diagnosticul este unul de excludere, iar pentru diagnostic sunt necesare următoarele:

• anamneza completă și detaliată;
• examinarea fizică și neurologică minuțioasă;
• examinarea psihologică;
• analizele de laborator;
• investigațiile imagistice - RMN cerebral;
• testele genetice (indicate doar în cazuri de boală Alzheimer familială);
• analiza lichidului cefalorahidian pentru beta-amiloid.

• 
  Ai mai multe șanse de control al bolii Alzheimer dacă aceasta este diagnosticată corect. Vino la SANADOR pentru a fi evaluat de un medic cu experiență și pentru a efectua investigații complete!

Investigații imagistice pentru boala Alzheimer

Imagistica medicală a avut de-a lungul timpului și are în continuare un rol importante în studiul bolii Alzheimer. Inițial, au fost utilizate tomografia computerizată (CT) și apoi imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pentru diagnosticul bolii și pentru excluderea altor cauze de demență (cum este demența vasculară, spre exemplu). Odată cu evoluția impresionantă a tehnologiei utilizate în investigațiile imagistice, din punct de vedere diagnostic, imagistica a trecut de la un rol minor, de excludere, la o poziție centrală în multiple afecțiuni neurologice.

În prezent, există o gamă largă de modalități imagistice moderne, precum RMN structural, RMN funcțional, tomografia cu emisie de pozitroni (PET) a metabolismului cerebral cu trasori de amiloid, care decelează timpuriu modificări cerebrale în cazul pacienților cu Alzheimer cu un tablou clinic aflat în stadii incipiente sau chiar presimptomatice.

Nicio tehnică de evaluare imagistică cerebrală nu poate oferi toate informațiile necesare pentru diagnosticul și monitorizarea evoluției bolii. Din acest motiv, studiile imagistice din boala Alzheimer sunt adesea multimodale, adică se aplică mai multe tehnici imagistice simultan sau secvențial la același pacient.

• 
  Vino la SANADOR pentru examinări imagistice moderne, neinvazive și precise realizate cu ajutorul echipamentelor de ultimă generație!

Imagistica prin rezonanță magnetică

Examenul RMN convențional în boala Alzheimer poate evalua atrofia și modificările caracteristice ale țesutului cerebral. Leziunile vasculare cerebrale din boala Alzheimer provoacă modificări ale intensității substanței albe, care pot fi ușor evidențiate cu ajutorul unei evaluări imagistice de rezonanță magnetică.

Boala Alzheimer este o boală progresivă, în care atrofia cerebrală patologică debutează înaintea apariției simptomatologiei și continuă fără întrerupere. Din cauza faptului că evoluția leziunilor specifice atrofiei cerebrale este strâns legată de evoluția clinică a pacientului, s-a stabilit ca evaluarea RMN a atrofiei să fie considerată un marker al progresiei bolii.

• 
  021.9699 Sună și programează-te la consultație!

RMN funcțional pentru boala Alzheimer

Odată cu evoluția tehnologiei imagistice, rezonanța magnetică funcțională este din ce în ce mai des utilizată pentru identificarea integrității funcționale a rețelelor cerebrale care susțin memoria și alte domenii cognitive alterate în procesele neurodegenerative, precum și în boala Alzheimer precoce.

RMN funcțional este o tehnică imagistică neinvazivă care oferă o evaluare indirectă a activității neuronale, dedusă prin măsurarea modificărilor semnalului de rezonanță magnetică dependent de nivelul de oxigen din sângele circulant la nivel cerebral.

Rezonanța magnetică funcțională este efectuată prin scanarea RMN în timpul executării unor comenzi care solicită funcțiile cognitive, de obicei comparând o situație nouă cu una de control (de exemplu, vizualizarea unor informații familiare) sau în timpul stării de repaus, pentru investigarea conectivității funcționale în cadrul unor rețele cerebrale specifice.

Prin intermediul RMN funcțional se cartografiază activitatea cerebrală, documentând clar organizarea corticală în mai multe rețele la scară largă.

• 
  Vino la SANADOR pentru investigații funcționale avansate, indispensabile pentru diagnostic!

Utilitatea examenului PET-CT în boala Alzheimer

Prin intermediul examinării PET-CT se evaluează în principal activitatea sinaptică, adică activitatea metabolică a creierului. Activitatea cerebrală se bazează aproape exclusiv pe glucoză ca sursă de energie, iar analogul glucozei (fluorodeoxiglucoza – FDG) utilizat în PET-CT este un indicator adecvat pentru evaluarea metabolismului cerebral. Astfel, cu ajutorul examinării PET-CT se pot evalua zonele cu hipometabolism celular.

Deficitele metabolice cerebrale se agravează treptat odată cu evoluția bolii. Asimetria bilaterală este obișnuită în stadiile incipiente, în timp ce în stadiile avansate deficitul metabolic implică zone de asociere prefrontală. Uneori, inclusiv cortexul primar poate fi afectat.

• 
  Vino la Centrul Oncologic SANADOR, pentru a beneficia de cele mai avansate tehnologii de imagistică metabolică și funcțională!

Tractografia pentru boala Alzheimer

Tractografia este o metodă modernă de neuroimagistică, realizată cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică, prin intermediul căreia se evaluează orientarea și integritatea fasciculelor (tracturilor) de substanță albă cerebrală. Prin intermediul substanței albe se asigură conexiunile cortico-corticale extinse. Astfel, cu ajutorul tractografiei se pot identifica modificări subtile în conducerea, demielinizarea sau degenerarea nervoasă corticală.

Această investigație este utilizată cu succes în diagnosticarea precoce, monitorizarea și eficientizarea conduitei terapeutice în multiple afecțiuni neurologice degenerative, inclusiv în boala Alzheimer.

Principiul tractografiei se bazează pe tensorul de difuzie care reconstruiește tracturile de substanță albă pe baza difuziei limitate a moleculelor de apă de-a lungul axonilor mielinizați. În funcție de distribuția difuziei, se obține o imagine anatomică tridimensională a ariei cerebrale examinate, evidențiind zonele de difuzie anormală. Astfel, se poate estima organizarea materiei albe la nivel cortical.

Examinările prin tractografie utilizează grafice matematice pentru a caracteriza modul în care diferitele regiuni anatomice cerebrale sunt conectate. Pe deasupra, se poate evalua numărul de conexiuni și intensitatea acestora, pentru obținerea de informații prețioase despre organizarea corticală.

• 
  021.9699 Sună și programează-te la un examen imagistic!

Tratamentul bolii Alzheimer

În prezent, tratamentul bolii este doar simptomatic și nu poate opri evoluția bolii. Astfel, pentru ameliorarea tulburărilor de comportament, sunt utilizate medicamente antidepresive, anxiolitice, precum și vitamine pentru menținerea funcției neuronilor sănătoși.

În prezent, sunt aprobate două categorii de medicamente pentru tratamentul bolii Alzheimer:

• inhibitorii de colinesterază – acționează prin creșterea nivelului de acetilcolină, o substanță chimică folosită de celulele nervoase pentru a comunica între ele, fiind importantă pentru memorie și funcții cognitive;
• clorhidratul de memantină – încetinește acumularea intracelulară de calciu și are un efect pozitiv asupra disfuncțiilor cognitive și funcționale.

Pentru stadiile incipiente de boală, specialiștii recomandă menținerea activității fizice, mentale și sociale, acestea având un impact pozitiv asupra persoanelor care suferă de Alzheimer. Astfel, se recomandă practicarea unor activități îndrăgite sau chiar încercarea unor activități noi. De exemplu, exerciții fizice regulate, precum înotul sau mersul pe jos.

De asemenea, se recomandă antrenarea activității cerebrale prin lectură sau efectuând puzzle-uri. Muzica, artele sau practicarea diferitelor hobby-uri ajută la menținerea activității cerebrale. Procedurile de recuperare neurologică pot fi, de asemenea, de ajutor.

• 
  Programează-te la SANADOR pentru recomandări de specialitate și tratamente moderne de neurologie!

Recomandări pentru prevenirea bolii Alzheimer

Deoarece cauza exactă a bolii Alzheimer este încă necunoscută, nu există o modalitate sigură de a preveni afecțiunea.

Având în vedere că boala Alzheimer este în strânsă legătură cu bolile cardiovasculare, prin scăderea riscului cardiovascular se poate reduce riscul bolilor neurodegenerative, evitându-se totodată și alte probleme de sănătate importante, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale. Se recomandă:

• oprirea fumatului;
• reducerea consumului de alcool;
• dietă sănătoasă, echilibrată, care să conțină fructe și legume;
• exerciții fizice regulate;
• verificarea periodică a tensiunii arteriale;
• monitorizarea strictă a valorilor glicemiei în cazul diagnosticului de diabet zaharat și respectarea tratamentului și a regimului alimentar corespunzător.

Există studii care sugerează că incidența bolilor neurodegenerative este mai scăzută la persoanele care rămân active mental și social pe tot parcursul vieții. Astfel, s-ar putea reduce riscul de boală Alzheimer și de alte tipuri de demență prin:

• lectură;
• studierea unei limbi străine;
• studierea unui instrument muzical;
• participarea la sporturi de grup;
• menținerea unei vieți sociale active.

• 
  Informează-te despre prevenția bolii Alzheimer și consultă-te cu specialiștii de la SANADOR pentru a identifica riscul de apariție a acestei boli!

Solicită o programare!