Gastrita

Gastrita este o afecțiune care constă în inflamația mucoasei stomacului și care se manifestă prin dureri abdominale, balonări, grețuri și vărsături. Inflamația mucoasei stomacului apare deseori din cauza infecțiilor bacteriene, a consumului cronic de alcool sau în urma administrării unor medicamente antiinflamatorii.

Gastrita poate fi acută atunci când se instalează brusc și durează o perioadă scurtă de timp, sau poate fi cronică, dacă se manifestă pe durata a luni de zile sau chiar ani. Fără tratament, gastrita acută evoluează de obicei spre gastrită cronică.

Diagnosticul de certitudine al gastritei se pune prin evidențierea histopatologică a inflamației mucoasei gastrice. În practica medicală curentă, termenul de gastrită este folosit pentru a descrie un aspect endoscopic sau radiologic anormal al mucoasei gastrice. În timp, gastrita poate duce la apariția ulcerului gastric, fiind și un factor de risc în apariția cancerului de stomac.

Infecția cu Helicobacter pylori este frecvent asociată cu gastrita, iar 60% din pacienții H. pylori negativi diagnosticați cu gastrită prezintă și boala de reflux gastroesofagian. Gastroenterita este o iritație a mucoasei gastrice și a mucoasei intestinale cauzată de o infecție cu un agent patogen.

• 
  Orice afecțiune localizată la nivelul tubului digestiv poate fi diagnosticată și tratată de medicii cu experiență din Departamentul de Gastroenterologie SANADOR. Programează-te la consult!

Ce cauzează apariția gastritei?

Inflamația mucoasei gastrice poate apărea atunci când bariera normală a stomacului este distrusă de acidul gastric în asociere cu factori iritanți. Factorii ce cresc riscul de apariție a gastritei sunt infecțiile bacteriene cu Helicobacter pylori, tratamentul de lungă durată cu medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (aspirină, ibuprofen, naproxen) sau consumul cronic de alcool. Situațiile stresante pentru organism precum bolile amenințătoare de viață, traumatismele, procedurile chirurgicale și arsurile extinse pot duce la apariția gastritei. Infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV), boala Crohn și infecțiile parazitare pot fi asociate cu leziunile inflamatorii din gastrită.

În gastrita de cauză autoimună, organismul atacă propriile celule ale mucoasei gastrice, ceea ce duce la distrugerea barierei ce protejează stomacul de agresiunile acidului gastric. Gastrita autoimună este des întâlnită la persoanele diagnosticate cu boli autoimune precum tiroidita autoimună sau diabetul zaharat de tip I. De asemenea, gastrita autoimună poate fi asociată cu deficiența vitaminei B12.

Simptomele gastritei

Gastrita este o afecțiune ce poate evolua fără apariția unor simptome. Uneori, simptomele apar atunci când gastrita a cauzat apariția unor complicații precum ulcerul gastric. Manifestarea principală a gastritei este durerea abdominală superioară, ce se poate descrie și ca o senzație de arsură, care se poate ameliora sau nu după ingestia de alimente. Greața, vărsăturile, balonările, senzația de sațietate prin „prea plin” apărută după masă sau scăderea poftei de mâncare sunt simptome frecvent întâlnite în gastrita stomacului.

Prezentarea la medic

În mod normal, fiecare dintre noi avem, la un moment dat în timpul vieții, simptome de gastrită care se rezolvă de la sine și care nu necesită asistență medicală. Se recomandă însă să vă programați la un consult de specialitate dacă simptomele persistă pentru mai mult de o săptămână. Dacă vă știți cu boală de reflux esofagian sau ați mai avut un alt episod de gastrită, este indicat să vorbiți cu medicul dumneavoastră.

Este recomandat sa vă prezentați de urgență la medic dacă aveți dureri abdominale severe ce nu cedează, dacă aveți vărsături cu sânge, scaun cu sânge sau de culoare neagră, dacă ați scăzut semnificativ în greutate fără sa vă fi dorit acest lucru și dacă vă simțiți mai obosit decât de obicei.

Diagnosticul gastritei

Examenul clinic, investigațiile de laborator, endoscopia digestivă superioară, examenul microbiologic și histopatologic al fragmentelor prelevate prin biopsie sunt esențiale pentru diagnosticul gastritei.

În urma unui consult de specialitate, medicul gastroenterolog va formula diagnosticul folosindu-se de istoricul medical al pacientului, de simptomele descrise de pacient, precum și de medicația prescrisă pentru alte boli asociate. Pentru siguranța diagnosticului, medicul va recomanda efectuarea unei endoscopii digestive superioare ce va evidenția leziunile inflamatorii ale mucoasei gastrice. În timpul endoscopiei se va putea efectua biopsia mucoasei pentru a fi trimisă către Laboratorul de Anatomie Patologică pentru a identifica din punct de vedere histopatologic inflamația mucoasei gastrice și a stabili etiologia gastritei.

Alte teste diagnostice ce pot fi efectuate pentru a afla ce anume duce la apariția gastritei sunt analizele de sânge (factori imunologici, fier, vitamina B12, hemogramă completă) și radiografia de tub digestiv superior cu bariu. Pentru a evalua prezența unei infecții cu Helicobacter pylori, de obicei se recomandă teste neinvazive precum efectuarea anticorpilor anti-H. pylori din sânge sau detectarea antigenelor H. pylori din scaun.

La pacienții cu gastrită cronică fără o cauză clară identificată, se recomandă efectuarea unei biopsii. Evaluarea histologică și examenul imunohistochimic ale fragmentului biopsiat sunt de ajutor în identificarea factorului etiologic, inclusiv a infecției cu H. pylori.

• 
  Vino la SANADOR pentru a fi evaluat de un medic cu experiență și pentru a efectua investigații complete!

Tratamentul gastritei

Tratamentul gastritei este recomandat de medicul specialist în funcție de ce anume a dus la apariția bolii. În primă fază, se recomandă renunțarea la tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene sau se încearcă înlocuirea lor, dar numai după ce ați discutat cu medicul curant. De asemenea, se recomandă evitarea consumului excesiv de alcool.

Antibioticele sunt prescrise de medicul specialist doar dacă se identifică infecția activă cu H. pylori. În prezent, se recomandă o schemă terapeutică ce constă într-o combinație de mai multe antibiotice (claritromicină, amoxicilină sau metronidazol), administrată pentru o durată de 7 până la 14 zile.

Antiacidele sunt medicamente ce neutralizează, reduc sau scad secreția de acid a stomacului, fiind medicație de primă intenție indiferent de factorul cauzator. Principalele tipuri de antiacide sunt inhibitorii de pompă de protoni (omeprazol, pantopazol, lansoprazol etc.) și antagoniștii receptorilor de histamină (ranitidină, nizatidină, famotidină). Antiacidele tratează de asemenea ulcerele gastrice și boala de reflux gastroesofagian.

Pentru ameliorarea simptomelor asociate gastritei sau pentru a preveni gastrita, se recomandă:

• Să nu vă grăbiți în timp ce luați masa;
• Să mestecați bine alimentele;
• Să luați masa frecvent și în cantități mici;
• Să evitați alimentele iritante, condimentate, acide, prăjite;
• Să evitați cafeaua și băuturile carbogazoase.

Complicațiile posibile ale gastritei

Gastrita cronică manifestă pentru o perioadă lungă de timp crește riscul de apariție al unor complicații precum:

• Gastrita atrofică cronică autoimună;
• Gastrită erozivă;
• Gastrită atrofică idiopatică;
• Anemia pernicioasă;
• Anemia feriprivă;
• Ulcerul de stres;
• Gastrita acută hemoragică;
• Cancerul de stomac;
• Polipoza gastrică;
• Peritonita acută;

Antigenul carcinoembrionar (CEA) poate fi monitorizat la pacienții cu gastrită cronică, în special pentru a identifica eventuale complicații care pot indica o evoluție malignă.

• 
  Patologia gastroenterologică este una vastă, iar la Spitalul Clinic SANADOR tratăm cu seriozitate afecțiunile tubului digestiv, folosind echipamente moderne și tehnologie de vârf, cu echipe medicale experimentate.