Ce este atrezia esofagului?

Atrezia esofagului este un defect congenital (malformație prezentă de la naștere) în care o parte a esofagului nu se dezvoltă corespunzător. Esofagul este un tub care leagă gura de stomac, având rol în înghițire. În caz de atrezie esofagiană, esofagul este închis în partea de jos, unde ar trebui să se conecteze la stomacul bebelușului, făcând imposibil ca nou-născutul să fie hrănit normal. Vino la SANADOR pentru tratament modern!

Majoritatea cazurilor de atrezie de esofag prezintă și un alt defect congenital, numit fistulă traheoesofagiană, în care există o comunicare între esofag și trahee (tubul prin care circulă aerul). Acest lucru poate determina apariția unor complicații suplimentare, precum aspirația și sufocarea. Atrezia esofagului necesită intervenție chirurgicală pentru a repara defectul imediat după naștere.

  • 021 9699 Apelează la SANADOR!

Tipuri de atrezie esofagiană

Diferitele tipuri de atrezie esofagiană, cu sau fără fistulă traheoesofagiană, sunt clasificate în funcție de locul în care esofagul este închis și unde se conectează la trahee, dacă este cazul. Astfel, cazurile de atrezie de esofag se împart în:

  • tipul A – este o versiune a atreziei esofagiene care nu include o fistulă traheoesofagiană, dar în care esofagul este pur și simplu închis în partea de jos, terminându-se la o anumită distanță deasupra stomacului, ca o pungă închisă;
  • tipul B – esofagul este închis în partea inferioară și este prezentă o fistulă traheoesofagiană în partea superioară a esofagului, care îl conectează cu traheea;
  • tipul C – cel mai frecvent tip, în care esofagul este împărțit în două bucăți separate: o parte superioară care se conectează la gură, dar se termină în partea de jos într-o pungă închisă, și o parte inferioară, care se conectează cu stomacul în partea de jos și cu traheea în partea de sus;
  • tipul D – cel mai rar tip și, de asemenea, cel mai sever, din cauză că esofagul este împărțit în două segmente neconectate și ambele segmente prezintă fistule traheoesofagiene separate.
  • La SANADOR, medicii au experiență în tratamentul atreziei esofagiene. Programează-te!

Cauze și factori de risc pentru atrezia de esofag

Atrezia esofagiană este o malformație congenitală, ceea ce înseamnă că apare o problemă în timpul dezvoltării fetale care determină apariția acestui defect al esofagului. În dezvoltarea fetală normală, esofagul și traheea se dezvoltă la început dintr-un singur tub, care ulterior se separă. Cauza apariției atreziei esofagiane este dezvoltarea și separarea incompletă a acestui tub. La momentul actual nu se știe cu exactitate ce interferă cu acest proces, însă au fost descriși o serie de factori genetici și de mediu care pot fi implicați. S-au observat anumite aspecte comune la bebelușii născuți cu atrezie de esofag care, deși nu sunt cauze directe, pot crește indirect riscul de apariția a acestei afecțiuni. Aceștia includ:

  • vârsta maternă avansată (peste 35 de ani) și/sau vârsta paternă avansată (peste 40 de ani);
  • tehnologiile de reproducere asistată, cum ar fi FIV (fertilizarea in vitro) sau inseminarea intrauterină;
  • nașterile multiple.

Atrezia esofagului apare frecvent împreună cu alte malformații congenitale și sindroame genetice, de exemplu:

Dacă un făt a fost diagnosticat cu una dintre aceste afecțiuni înainte de naștere, există o șansă mai mare să se nască și cu atrezie de esofag.

  • La SANADOR beneficiezi de consultații și investigații complete în sarcină. Programează-te!

Semne și simptome de atrezie esofagiană

Primele semne și simptome de atrezie de esofag sunt, de obicei, vizibile foarte rapid după naștere. Cele mai frecvente sunt:

  • prezența de bule albe spumoase în gura bebelușului;
  • tuse persistentă;
  • exces de salivă;
  • sufocare la încercarea de hrănire;
  • cianoză – culoarea albastră a pielii, mai ales atunci când copilul este hrănit;
  • respirație dificilă;
  • reflex de gag la încercarea de hrănire;
  • Nou-născuții cu malformații congenitale sunt tratați la SANADOR de medici de elită. Programează-te!

Diagnosticarea atreziei esofagiene

Diagnosticul de atrezie esofagiană poate fi pus încă din timpul sarcinii sau, mult mai frecvent, după naștere. Diagnosticul prenatal se poate efectua când fătul are alte anomalii care sunt detectabile înainte de naștere, ceea ce poate duce la teste suplimentare. Există unele semne precoce ale atreziei esofagiene, care pot apărea pe ecografia prenatală standard de la 20 de săptămâni. Cel mai frecvent semn prenatal în cazul atreziei de esofag este prezența unei cantități mai mari de lichid amniotic în jurul fătului (polihidramnios). În mod normal, fătul înghite o parte din acest lichid, o cantitate în exces sugerând că fătul nu este capabil să-l ingere corespunzător.

În funcție de prezența altor anomalii, se poate sugera urmărirea în dinamică prin examen RMN (imagini prin rezonanță magnetică) fetal. Dacă se suspectează prezența atreziei esofagiene, nou-născutul poate fi testat imediat după naștere. Procedura pentru diagnostic presupune încercarea introducerii unui tub prin gura sau nasul copilului, în esofag, până la stomac. Dacă esofagul nu este dezvoltat corect, atunci tubul nu va ajunge la stomac.

Pentru confirmarea diagnosticul și pentru determinarea tipului de atrezie esofagiană, se efectuează o serie de radiografii de torace și abdomen. Următorul pas, după confirmarea acestui diagnostic, este verificarea prezenței altor malformații congenitale care apar în mod obișnuit împreună cu atrezia de esofag.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Complicațiile atreziei de esofag

Majoritatea copiilor cu atrezie esofagiană se recuperează bine după tratament și cresc normal până la vârsta adultă. Unii pot avea în schimb efecte secundare persistente de la atrezia esofagiană sau de la intervenția chirurgicală efectuată. Complicațiile frecvente ale atreziei de esofag includ:

  • traheomalacia – cartilajul din trahee este mai slab, determinând prăbușirea parțială a traheei, care poate provoca respirație zgomotoasă, apnee în somn și dificultăți de respirație, situație care îi face pe copii mai susceptibili la infecții ale căilor respiratorii;
  • dificultăți de înghițire – persistența unui anumit grad de afectare a motilității esofagiene din cauza unui deficit de coordonare a mușchilor esofagieni, făcând dificilă alimentația, mai ales atunci când copiii trec la alimente solide;
  • boala de reflux gastroesofagian (BRGE) – afectează până la jumătate dintre copiii tratați pentru atrezie esofagiană și apare din cauza incapacității mușchilor esofagului inferior de a reține acidul în stomac.

Tratamentul pentru atrezia esofagului

Tratamentul de elecție pentru atrezia esofagiană este intervenția chirurgicală. De cele mai multe ori, operația este realizată imediat după nașterea copilului. În unele cazuri însă, când copilul s-a născut prematur sau dacă esofagul este prea scurt pentru a putea fi reparat imediat, nou-născutul ar putea avea nevoie de îngrijiri în spital, primind nutriție și sprijin respirator mai mult timp. Până la remedierea defectului congenital, alimentarea copilului se efectuează prin venă (nutriție parenterală).

Obiectivele operației de atrezie esofagiană sunt conectarea segmentelor separate ale esofagului și închiderea oricăror legături între acesta și căile respiratorii ale bebelușului. În funcție de tipul de atrezie și de starea copilului, tratamentul poate presupune o singură intervenție chirurgicală sau mai multe, prima dată fiind abordate fistulele. Intervenția chirurgicală se poate efectua clasic sau prin metode chirurgicale minim invazive, prin mici incizii la nivelul toracelui, prin care sunt introduse instrumente speciale.

După operație, copilul este supravegheat în secția de terapie intensivă neonatală. La câteva zile după intervenție, se efectuează un test imagistic radiografic care verifică vindecarea esofagului. Dificultățile de înghițire pot persista o perioadă, până când bebelușul învăță să se hrănească.

Tratament la SANADOR

La SANADOR, femeile însărcinate beneficiază de consultații și investigații amănunțite, pentru evaluarea cu regularitate a dezvoltării fetale și monitorizarea stării mamei. Medicii obstetricieni au experiență în diagnosticarea defectelor congenitale, precum și în nașterea copiilor cu malformații.

Imediat după venirea pe lume, nou-născuții sunt evaluați de o comisie multidisciplinară, formată din medici de diferite specializări, pentru a depista orice defect sau problemă de sănătate. Bebelușii care se confruntă cu astfel de situații sunt îngrijiți în Secția de Terapie Intensivă Neonatală a Maternității SANADOR, care este dotată cu dispozitive medicale ultraperformante și recunoscută pentru competențele extinse.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR