Ateroscleroza

Ce este ateroscleroza?

Ateroscleroza este o afecțiune inflamatorie cronică, caracterizată de îngroșarea pereților arteriali, prin acumularea unor plăci de aterom la nivelul acestora. Arterele sunt vasele care transportă sângele încărcat cu oxigen de la inimă către țesuturi și organe. Plăcile de aterom sunt compuse, în principal, din fracțiuni lipidice (cum ar fi colesterol LDL, grăsimi), calciu și alte substanțe sau celule din sânge. Aceste acumulări îngreunează fluxul de sânge și oxigen în zonele afectate.

• 
  Ateroscleroza poate fi diagnosticată prin analize și investigații specifice. Vino la SANADOR!

De cele mai multe ori, ateroscleroza este silențioasă în stadiul de debut, însă poate fi descoperită din timp, prin analize și investigații de screening cardiovascular. Atunci când apar simptomele, afecțiunea este deja într-o fază avansată, fiind prezente blocaje semnificative la nivel arterial. În timp, placa de aterom crește în volum, producând o stenoză (îngustare) semnificativă în vasul de sânge sau chiar blocajul canalului arterial, întrerupând complet circulația sangvină în aceste zone. Astfel, pot apărea evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi accident vascular cerebral sau infarct miocardic acut.

Cauzele și factorii de risc pentru ateroscleroză

Ateroscleroza se dezvoltă odată cu deteriorarea endoteliului (stratul de celule care căptușește arterele la interior). Leziunile la acest nivel declanșează un răspuns inflamator și acumularea în cascadă a grăsimilor și a altor substanțe din sânge.

Factorii de risc pentru disfuncția endotelială și dezvoltarea plăcii de aterom sunt:

• Hipercolesterolemia – nivelul ridicat de colesterol din sânge, mai ales cel de tip LDL sau așa-numitul „colesterol rău”;
• Hipertensiunea arterială;
• Insulinorezistența (rezistența periferică la acțiunea insulinei);
• Obezitatea;
• Diabetul zaharat;
• Afecțiunile inflamatorii cronice – lupus eritematos sistemic, psoriazis, boli inflamatorii intestinale;
• Dieta dezechilibrată – săracă în fructe și legume, dar bogată în grăsimi nesănătoase (cum ar fi alimentele prăjite în ulei și cele procesate industrial) și consum excesiv de zahăr;
• Sedentarismul;
• Fumatul;
• Vârsta înaintată;
• Factorii ereditari – prezența cazurilor de ateroscleroză și boli cardiovasculare în familie.

Tipuri de ateroscleroză

În funcție de zona afectată, ateroscleroza poate fi de mai multe tipuri:

Ateroscleroza cerebrală

Acumularea intracraniană a plăcilor de aterom (la nivelul arterelor cerebrale care se găsesc în creier) și îngustarea acestora este cunoscută sub denumirea de ateroscleroză cerebrală. Alt tip de ateroscleroză care afectează circulația sangvină la nivel cerebral, deși este situată extracranian (în afara creierului), este ateroscleroza carotidiană. Aceasta este caracterizată de prezența plăcilor de aterom în arterele carotide, localizate în zona gâtului.  

Ateroscleroza coronariană

Ateroscleroza coronariană este reprezentată de cardiopatia ischemică (boala coronariană), care descrie prezența plăcilor de aterom la nivelul arterelor coronare ale inimii. Acestea au rolul de a transporta sânge încărcat cu oxigen către miocard (mușchiul inimii).

Ateroscleroza periferică

Prezența plăcilor de aterom la nivelul arterelor periferice ale brațelor și picioarelor este cunoscută sub denumirea de boală arterială periferică (BAP) sau ateroscleroză periferică și produce mai frecvent ateroscleroza membrelor inferioare, care afectează circulația sângelui la nivelul picioarelor.

Ateroscleroza poate afecta, de asemenea, arterele renale și mezenterice, care transportă sânge oxigenat la rinichi, respectiv la intestine. În orice caz, depunerile de plăci de aterom nu afectează o singură arteră. De cele mai multe ori, la pacienții la care s-a identificat prezența unei plăci de aterom într-un pat vascular, au fost depistate stenoze și în alte zone ale corpului. Astfel, afecțiunea are adesea un caracter sistemic, caz în care poartă denumirea de ateroscleroză sistemică sau ateroscleroză generalizată.

• 
  Ateroscleroza poate duce la complicații grave. Programează-te la SANADOR pentru diagnostic!

Semne și simptome pentru ateroscleroză

De obicei, ateroscleroza nu produce semne și simptome în faza de debut. Acestea apar atunci când placa de aterom a produs o stenoză atât de semnificativă, încât artera nu mai poate furniza suficient sânge la organe și țesuturi.

Semnele și simptomele diferă în funcție de artera afectată și pot include:

• Angină pectorală (durere în piept) – apărută la efort/în condiții de stres (stabilă) sau la repaus (angină instabilă);
• Dificultăți de respirație;
• Stare de oboseală;
• Confuzie;
• Slăbiciune musculară la nivelul membrelor inferioare;
• Durere la nivelul brațelor, picioarelor sau în altă zonă afectată;
• Durere de picioare la mers (claudicație);
• Pierderea funcției senzoriale (amorțeală) sau motorii (capacitatea de mișcare) pe o parte a corpului (în cazul aterosclerozei cerebrale).

Stabilirea diagnosticului aterosclerozei

Diagnosticul de ateroscleroză este stabilit pe baza anamnezei și examenului clinic, completate de o serie de investigații medicale paraclinice. Examenul clinic include verificarea semnelor care sugerează un flux sangvin redus, cum ar fi vindecarea greoaie a rănilor și pulsul slab. Medicul cardiolog va efectua o auscultație cardiacă, pentru a depista eventuale zgomote anormale.

De asemenea, specialistul poate recomanda mai multe investigații suplimentare:

• Analize de sânge – cum ar fi glicemie, profil lipidic (nivelul grăsimilor din sânge) și proteina C-reactivă;
• Electrocardiograma (EKG) – presupune atașarea unor electrozi de piept, glezne și încheieturi, pentru a evalua activitatea electrică a inimii;
• Ecocardiogramă – ecografie cardiacă efectuată cu ajutorul ultrasunetelor;
• Ecografie Doppler – utilizează un dispozitiv cu ultrasunete pentru a examina fluxul sanguin la nivelul membrelor;
• Indicele gleznă-braț – compară tensiunea arterială de la nivelul brațelor cu cea de la nivelul membrelor inferioare, valorile diferite sugerând prezența aterosclerozei periferice.
• Angiografie – procedură de cardiologie intervențională care presupune introducerea unui cateter (tub subțire și flexibil) în rețeaua de artere, printr-o puncție la nivelul încheieturii sau zonei inghinale, urmată de evidențierea plăcilor de aterom, sub ghidajul razelor X;
• Test de efort – examinează activitatea inimii în timpul activităților fizice (mers pe bandă sau bicicletă statică);
• Angio-CT sau angio-RMN – tomografie computerizată, respectiv rezonanță magnetică, combinată cu angiografia.

Diagnosticul timpuriu este o metodă eficientă de a preveni complicațiile acestei afecțiuni.

• 
  La Spitalul Clinic SANADOR ai acces la investigații avansate pentru diagnosticul aterosclerozei. Programează-te!

Complicațiile aterosclerozei

Ateroscleroza poate produce următoarele complicații, care necesită intervenție medicală de urgență:

• Infarctul miocardic acut – ateroscleroza coronariană produce întreruperea fluxului sanguin la nivelul inimii, atunci când stenoza este completă sau aproape completă. În termeni simpli, acest lucru duce la moartea permanentă a țesutului într-o zonă a inimii;
• Atacul ischemic tranzitoriu și chiar accidentul vascular cerebral ischemic acut – întreruperea circulației sangvine în creier poate deteriora permanent funcția creierului și poate produce dizabilitate sau chiar deces;
• Hemiplegie - paralizia unei jumătăți a corpului, în urma unei leziuni cerebrale, din cauza complicațiilor micro și macrovasculare;
• Stenoză carotidiană - îngustarea arterelor carotide din cauza plăcilor de aterom;
• Tromboză aortică;
• Ischemie mezenterică;
• Insuficiența vertebro-bazilară.
• Stenoza arterei renale, care duce la hipertensiune renală;
• Boală cronică de rinichi – apare atunci când ateroscleroza afectează arterele renale. Rinichii nu mai pot funcționa corect în lipsa perfuziei normale de sânge;
• Anevrism arterial periferic (anevrism de arteră iliacă, de exemplu) sau anevrism de aortă – acesta este o dilatare a arterei sub forma unei umflături, care se poate rupe, producând hemoragie în zone vitale;
• Bloc de ramură - întârziere sau blocaj pe traseul impulsurilor electrice;
• Ischemie de membre,
• Gangrena – rar, ateroscleroza membrelor inferioare produce gangrenă (necroză sau moarte celulară) la nivelul țesuturilor, ceea ce impune amputația.

Ischemia bruscă în zone vitale, cum ar fi inimă sau creier, poate apărea și din cauza rupturii unei plăci de aterom instabile, ceea ce duce la formarea unui cheag de sânge. Acesta se poate desprinde de peretele arterial și poate circula prin sistemul cardiovascular. Dacă apar manifestări specifice evenimentelor cardiovasculare majore, trebuie apelat imediat numărul unic de urgență - 112.

Poți recunoaște infarctul miocardic acut pe baza următoarelor semne și simptome:

• Disconfort sau durere în piept, la nivelul brațului, gâtului, mandibulei, umărului sau abdomenului;
• Amețeală;
• Transpirații;
• Greață și vărsături;
• Dificultăți de respirație.

Accidentul vascular cerebral se manifestă prin:

• Amorțeală și senzație de slăbiciune bruscă pe o parte a corpului;
• Tulburări de vorbire și de vedere;
• Durere severă de cap;
• Lipsa echilibrului.

Tratamentul pentru ateroscleroză

Medicul poate recomanda următoarele tratamente:

• Tratament medicamentos – statine (pentru scăderea colesterolului), antihipertensive, anticoagulante; medicamente pentru controlul altor afecțiuni prezente (cum ar fi diabetul zaharat);
• Tratament chirurgical –în unele cazuri, este necesară intervenția chirurgicală pentru a revasculariza țesuturile afectate. Endarterectomia  presupune îndepărtarea plăcii de aterom pe cale chirurgicală. Un bypass coronarian este o intervenție de chirurgie cardiovasculară care presupune crearea unei noi artere la nivelul inimii, utilizând un vas de sânge sănătos prelevat din altă zonă a corpului.
• Tratament minim-invaziv (angioplastia cu balon și stent) – se realizează non-chirurgical, endovascular, printr-o puncție la nivelul pielii, în mod similar cu angiografia. Prin cateterul introdus se inserează un balon, care este umflat în interiorul arterei, pentru a lărgi canalul arterial. Se introduce, de asemenea, un stent (dispozitiv cilindric gol), care se fixează pe pereții arterei, pentru a menține canalul deschis.

La Spitalul Clinic SANADOR, cazurile severe de ateroscleroză, care produc stenoze și necesită intervenții chirurgicale, beneficiază de tratament avansat, de ultimă generație, prin proceduri minim invazive. Printre acestea se numără angioplastia cu balon și stent sau aterectomia cu sistemul Jetstream, pentru eliminarea plăcilor de aterom de la nivelul membrelor inferioare, în cazul arteriopatiei obliterante.

• 
  La Spitalul Clinic SANADOR, poți beneficia de tratamentul aterosclerozei prin proceduri minim invazive. Programează-te!

Prevenția aterosclerozei

Ateroscleroza poate fi prevenită cu succes prin optimizarea stilului de viață:

• Renunță la fumat;
• Crește nivelul de activitate fizică zilnică;
• Adoptă metode pentru gestionarea stresului (tehnici de respirație, meditație, practicarea unui hobby);
• Menține o greutate normală;
• Urmează o dietă echilibrată, bogată în fructe și legume, evită alimentele procesate industrial (cum ar fi mezeluri, dulciuri și produse de patiserie), optează pentru cereale integrale și pentru surse de grăsimi sănătoase (cum ar fi nuci, avocado, ulei extravirgin de măsline).

De asemenea, este foarte important să ții sub control afecțiunile prezente, urmând tratamentul recomandat de medic.

În concluzie, ateroscleroza este o afecțiune care poate pune viața în pericol, atunci când nu este diagnosticată la timp. Menține un stil de viață sănătos, acordă atenție investigațiilor medicale de rutină și adresează-te medicului dacă te confrunți cu simptomele acestei afecțiuni.

Programează-te!