Arterita cu celule gigante

Ce este arterita cu celule gigante

Arterita cu celule gigante este o boală autoimună inflamatorie, în care sistemul imun atacă, în mod eronat, structuri proprii ale organismului. Afecțiunea se mai numește și arterită temporală sau arterită craniană, întrucât inflamația implică cel mai adesea artera temporală superficială, una dintre arterele mari situate de o parte și de alta a capului, la nivelul tâmplelor. La SANADOR, pacienții au acces la servicii medicale avansate pentru diagnostic și tratament.

Din cauza inflamației, vasele de sânge afectate se îngustează și se rigidizează, ceea ce determină scăderea fluxului de sânge în regiunea deservită de vasul afectat. Pentru că localizarea este frecventă la nivelul arterei temporale, care vascularizează scalpul, mușchii masticatori și nervii optici, arterita Horton se prezintă cel mai adesea prin cefalee (durere de cap) intensă, dureri maxilare, sensibilitate la nivelul scalpului și tulburări de vedere.

• 
  Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cauze și factori de risc pentru arterita temporală

În cazul vasculitelor, structurile proprii atacate sunt reprezentate de anumite componente ale pereților vasculari, însă cauza care determină activarea sistemului imun în arterita temporală nu este cunoscută încă.

Specific arteritei cu celule gigante este inflamația vaselor de sânge medii sau mari, fiind afectată, în special, artera temporală superficială. Una dintre ipotezele care ar putea explica această localizare se referă la afectarea peretelui vascular în urma expunerii cronice la soare (implicit la radiațiile ultraviolete), artera fiind situată superficial, la nivelul tâmplelor, având un traiect anterior de ureche și superior, spre scalp.

Numele de „arterită cu celule gigante” se datorează transformării unor celule ale sistemului imun - celule de tip macrofagic – care fuzionează, formând un tip de special de celule, numite celule gigante. Aceste celule gigante înconjoară apoi anumite componente de la nivelul pereților vasculari, pe care le consideră străine, formând complexe numite granuloame.

Anumiți factori pot crește riscul dezvoltării bolii Horton:

• Vârsta înaintată – boala afectează, cu precădere, persoane cu vârste mai mari de 50 de ani, fiind mai frecventă între vârstele de 70 și 80 ani. Această predispoziție poate fi explicată și prin îmbătrânirea celulară care apare pe măsura înaintării în vârstă, precum și a unor structuri care formează pereții vaselor de sânge, cum este elastina. Astfel, degradarea acesteia, pe măsura înaintării în vârstă, poate stimula sistemul imun al organismului, cu declanșarea unui proces inflamator;
• Sexul feminin – arterita Horton este de 2 ori mai frecventă în rândul femeilor;
• Predispoziția genetică – uneori, boala poate fi prezentă la mai mulți membri ai aceleiași familii;
• Rasa albă – boala este mai frecventă în rândul caucazienilor, în special în rândul nord europenilor.

• 
  Vino la SANADOR! Sună la 021.9699!

Cum se manifestă arterita craniană

Pacienții cu arterită craniană pot prezenta următoarele manifestări clinice:

• Cefaleea este cea mai frecventă, fiind descrisă drept durere de cap continuă, pulsatilă, resimțită la nivelul tâmplelor sau pe părțile laterale ale frunții, corespunzător localizării arterelor temporale superficiale;
• Durere la nivelul maxilarului de tip claudicativ, care apare sau se agravează în urma efortului masticator;
• Sensibilitate la nivelul scalpului sau tâmplelor;
• Dificultăți de vedere, ce pot consta în privire încețoșată, vedere dublă sau pierderea tranzitorie și bruscă a vederii;
• Mialgii (dureri musculare), resimțite la nivelul brațelor, umerilor și șoldurilor, datorate unei condiții inflamatorii sistemice asociate adesea arteritei temporale, numită polimialgie reumatică;
• Manifestări de tip sistemic, precum fatigabilitate (oboseală intensă), inapetență (pierderea apetitului alimentar), scădere în greutate sau febră.

• 
  Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Complicații provocate de arterita cu celule gigante

În lipsa unui tratament instituit precoce în evoluția bolii, arterita cu celule gigante poate determina complicații severe, precum:

• Orbire – scăderea marcată a fluxului de sânge către ochi se poate complica prin pierderea vederii, care, odată instalată, devine permanentă;
• Anevrism de aortă – din cauza inflamației severe, peretele arterei aortice se poate slăbi și, în urma presiunii coloanei de sânge la acest nivel, se poate dilata local, ceea ce determină formarea unui anevrism. Slăbirea treptată a peretelui vascular la nivelul dilatării anevrismale poate reprezenta o urgență medicală, din cauza riscului crescut de rupere a peretelui și al hemoragiei sunt consecutive, cu potențial fatal. Această complicație poate apărea la ani distanță de la diagnosticul arteritei Horton, motiv pentru care acești pacienți pot avea indicație pentru recomanda efectuare anuală de CT (computer tomograf) de torace sau ecografie de cord, pentru evaluarea și măsurarea diametrului aortic;
• Slăbiciunea musculaturii extraoculare (mușchilor care coordonează mișcările globilor oculari);
• Atac vascular cerebral sau atacuri ischemice tranzitorii, datorate scăderii fluxului de sânge la nivel cerebral în urma inflamației pereților vasculari.

• 
  Programează-te la SANADOR și ai grijă de sănătatea ta!

Diagnosticul de boală Horton

În cazul unui pacient cu vârsta mai mare de 55 de ani, cu cefalee, puls slab și un aspect indurat al arterei temporale superficiale, diagnosticul de arterită cu celule gigante poate fi suspectat cu ușurință.

În afară de vârstă, diagnosticul de arterită Horton mai necesită prezența următoarelor criterii:

• Persistența simptomatologiei pe o perioadă de cel puțin 3 săptămâni;
• Îmbunătățirea clinică a simptomatologiei după 48 de ore de tratament antiinflamator pe bază de glucocorticoizi.

De asemenea, analizele de sânge vor demonstra creșterea marcată a markerilor de tip inflamator, de tipul proteinei C reactive (PCR), asociată cu o creștere marcată a vitezei de sedimentare a hematiilor, care poate atinge valori de până la 100 mm/h.

Alte teste care pot fi utilizate pentru diagnosticul arteritei Horton sunt:

• Ecografia (ultrasonografia) arterei temporale, ce poate demonstra îngroșarea peretelui vasului, din cauza inflamației;
• PET-CT (tomografie computerizată cu emisie de pozitroni) – este o investigație ce combină diagnosticul de tip structural imagistic, prin tomografie computerizată, cu diagnosticul funcțional, de tip PET. Această investigație constă în administrarea unei soluții care conține o cantitate redusă de substanță radioactivă, ce va fi captată în special în zonele cu inflamație crescută;
• Biopsia arterei temporale este investigația care poate confirma diagnosticul, constând în rezecția unui mic segment al arterei temporale superficiale, urmată de examinarea acesteia la microscop, pentru evaluarea inflamației la acest nivel. În caz de arterită temporală, peretele vasului va fi îngroșat, cu depozite de celule inflamatorii și cu formarea de granuloame în pereții vasului. 

• 
  Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Tratamentul pentru arterita cu celule gigante

Fiind o afecțiune de tip autoimun, remiterea simptomatologiei și scăderea inflamației din boala Horton necesită administrarea unui tratament antiinflamator în doze mari, de tip corticosteroid, pentru o perioadă de cel puțin 1-2 ani.

Tratamentul trebuie instituit cât mai rapid, imediat după diagnostic, pentru a preveni complicațiile severe ce pot apărea în evoluția bolii, precum orbirea. Cel mai adesea se folosește Prednison pe cale orală în doze mari, inițial, care se scad treptat, după prima lună, până la atingerea celei mai mici doze țintă care poate permite reducerea inflamației și remiterea simptomatologiei.

Din nefericire, tratamentul pe bază de corticosteroizi implică multiple reacții adverse, de tipul osteoporozei, creșterii tensiunii musculare sau slăbiciune musculară. Din acest motiv, pacienții care urmează astfel de tratament trebuie monitorizați periodic din punct de vedere al densității minerale osoase.

O altă variantă de terapie pentru arterita cu celule gigante, aprobată recent, este un anticorp monoclonal cu administrare injectabilă, subcutanată. Administrarea concomitentă a acestui medicament este avantajoasă, întrucât permite reducerea dozei de corticosteroid și a reacțiilor adverse asociate terapiei, însă cu dezavantajul creșterii riscului infecțios.

• 
  Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație! 

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de specialitate, de analize și investigații imagistice performante, în funcție de indicație, pentru diagnosticul și tratamentul bolilor autoimune. Abordarea este multidisciplinară, adaptată nevoilor fiecărui pacient în parte, pentru obținerea unor rezultate terapeutice deosebite. Astfel, pacienții au acces la consultații de reumatologie, medicină internă, imunologie clinică, dar și la consulturi de oftalmologie și cardiologie, pentru prevenirea sau gestionarea unor complicații provocate de arterita cu celule gigante.

După stabilirea diagnosticului, pacienții beneficiază la SANADOR de tratament personalizat și de monitorizare pe termen lung, prin consultații, analize de laborator și investigații imagistice periodice, efectuate cu echipamente de ultimă generație.

• 
  Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Programează-te