Ce înseamnă un diagnostic de aritmie cardiacă?

Pacientul cu aritmie cardiacă prezintă modificări ale unuia sau mai multor parametri ce definesc ritmul normal al inimii:

• frecvența cardiacă (număr de contracții pe minut);
• ritmul (regulat sau neregulat);
• secvența contracțiilor inimii (modul de transmitere a contracțiilor în mușchiul inimii).

Aceste anomalii ale ritmului cardiac pot apărea ca urmare a modificărilor structurale în sistemul electroconductor ce transmite impulsurile inimii, în cazul multor afecțiuni cardiace. Se pot întâlni însă și în alte afecțiuni – tulburări vegetative, boli endocrine, tulburări electrolitice și metabolice, intoxicații sau ca efect al unor medicamente. În cazul modificărilor ritmului normal al inimii, medicul poate recomanda mai multe teste pentru un diagnostic corect, printre care ECG de efort sau teste de efort cardio-pulmonare.

Tipuri de aritmii

• Aritmii sinusale: tahicardia sinusală, bradicardia;
• Aritmii atriale: extrasistole atriale, tahicardia paroxistică atrială, flutterul atrial, fibrilația atrială;
• Aritmii ventriculare: extrasistole ventriculare, tahicardia ventriculară, flutterul ventricular, fibrilația ventriculară.

Factori de risc

Afecțiuni cardiovasculare

Numeroși factori pot provoca sau influența apariția unei aritmii, cel mai frecvent factor de risc fiind prezența unei afecțiuni cardiovasculare:

• Hipertensiunea arterială – prin creșterea grosimii pereților inimii și dilatarea atriilor;
• Antecedentele de infarct miocardic – prezența cicatricei la nivelul mușchiului inimii;
• Cardiopatia ischemică cronică;
• Anomaliile valvelor cardiace (spre exemplu, atrezie pulmonară);
• Tulburările de conducere, cum sunt blocul de ramură, blocul atrioventricular, blocul bifascicular, blocul trifascicular;
• Operațiile pe cord;
• Cardiomiopatii (afecțiuni ale mușchiului cardiac) și miocardite (inflamația mușchiului cardiac).

Alți factori

Sunt cunoscute însă și cauze ale aritmiilor ce nu sunt legate de aparatul cardiovascular:

• Apneea obstructivă în timpul somnului – întreruperea respirației pe durata somnului poate conduce în timp la bradicardie, fibrilație atrială, sindrom WPW sau alte tipuri de aritmii;
• Creșterea nivelului de calciu în sânge;
• Tulburările de comportament alimentar (anorexia, bulimia);
• Factori externi – cafeaua, fumatul, consumul excesiv de alcool și de substanțe cu efect stimulant pot conduce la accelerarea bătăilor inimii, contribuind la apariția aritmiilor. De asemenea, consumul de droguri cu efect stimulant (cocaină, amfetamine) poate conduce la diverse tipuri de aritmii sau chiar la moarte subită (stop cardiac);
• sindrom cronic post-COVID;
• Afecțiuni ale glandei tiroide – atât hiper- cât și hipotiroidismul influențează riscul de apariție a aritmiilor (boala gușei exoftalmice);
• Dezechilibrul electrolitic – electroliții din sânge (potasiu, sodiu, calciu și magneziu) joacă un rol important în conducerea semnalelor electrice la nivel cardiac. Dereglarea nivelurilor acestora poate conduce la aritmie;
• Diabetul netratat – conduce în timp la apariția bolii coronariene și a hipertensiunii arteriale.

Simptome

Nu întotdeauna aritmiile prezintă simptome. Afecțiunea poate fi descoperită în timpul examinărilor de rutină, întâmplător. De cele mai multe ori, însă, există unul sau mai multe simptome pentru care pacientul se adresează medicului. Acestea includ:

• bătăi accelerate ale inimii (tahicardie);
• bătăi încetinite ale inimii (bradicardie);
• angină pectorală (durere în piept);
• dispnee;
• palpitații,
• senzație de amețeală sau vertij;
• stare de leșin;
• senzație de tremur în zona toracică (palpitații).

Este de reținut că nu întotdeauna acestea sunt provocate de aritmii.

Complicații ale tulburărilor de ritm

Anumite aritmii cresc riscul de a dezvolta complicații sau duc la apariția sau agravarea unor afecțiuni, ca de exemplu:

• accidentul vascular cerebral, cauzat de prezența sau formarea cheagurilor (trombi) și migrarea acestora în vasele creierului;
• insuficiența aortică, o afecțiune caracterizată de închiderea defectuoasă a valvei aortice, care face ca o parte din sângele care ar trebui să ajungă în artera aortă să se întoarcă în inimă;
• insuficiența cardiacă, ce apare atunci când inima pompează sânge în cantitate neadecvată necesităților organelor corpului;
• cardiomiopatie dilatativă, cardiomiopatie hipertrofică, cardiomiopatie restrictivă.

Tratamentul aritmiilor este stabilit în funcție de cauze și consecințele asupra stării de sănătate. Există anumite opțiuni de tratament medicamentos, precum și metode de tip intervențional, cum ar fi ablația fibrilației atriale, ablația căilor accesorii în tahicardii paroxistice, implantarea de dispozitive intracardiace (stimulatoare cardiace, defibrilatoare, dispozitive de resincronizare). Indicațiile sunt stabilite de medicul cardiolog, în funcție de patologie și de specificul fiecărui pacient.

Laboratorul de Electrofiziologie și Dispozitive Implantabile SANADOR, dotat cu tehnologie de ultimă generație de angiografie și de monitorizare electrică și hemodinamică, permite efectuarea în mod constant a procedurilor de implantare de stimulatoare cardiace, defibrilatoare cardiace implantabile, dispozitive de resincronizare cardiacă tricamerale sau dispozitive implantabile de monitorizare de lungă durată, precum și a procedurilor de ablație cu radiofrecvență.

Programează-te!