Ce este anevrismul de aortă toracică?

Anevrismul de aortă toracică este o dilatare anormală a arterei aorte în zona pieptului. Această dilatare poate avea fie o formă rotundă, asemănătoare unui sac sau unei umflături, fie tubulară, iar diagnosticul de anevrism toracic este stabilit atunci când diametrul arterei crește cu 50%. La SANADOR pacienții au acces la investigații performante pentru diagnostic și la cele mai noi metode de tratament pentru anevrismul de aortă toracică.

De cele mai multe ori, pacienții sunt asimptomatici până când apar complicațiile acute, amenințătoare de viață. Astfel, afecțiunea este depistată întâmplător sau odată cu declanșarea complicațiilor.

Watch on YouTube

Aorta este cea mai mare arteră din corp, care are rolul de a transporta sânge încărcat cu oxigen și nutrienți spre țesuturi. Porțiunea toracică a aortei își are originea în ventriculul stâng și este alcătuită din aorta ascendentă (care urcă ușor deasupra inimii), arcul aortei (curbură a vasului spre zona din spate) și aorta descendentă toracică (coboară prin spatele inimii până la mușchiul diafragmei).

Anevrismul toracic se dezvoltă cel mai frecvent la rădăcina aortei, la nivelul aortei ascendente sau a celei descendente, însă rar la nivelul arcului aortic. În general, acesta crește lent, cu 1 mm pe an în cazul porțiunii ascendente și cu până la 3 mm pe an în cazul celei descendente. Afecțiunea este foarte rară: apare la 6-10 persoane din 100.000.

Cauze și factori de risc pentru anevrismul aortic toracic

Dilatarea aortei toracice poate apărea din cauza slăbirii pereților acesteia. În zona slăbită, presiunea ridicată a sângelui produce expandarea progresivă a vasului.

Printre cauzele posibile ale anevrismului aortic toracic se numără:

  • Ateroscleroza – caracterizată de acumularea de grăsimi în vasul de sânge și de îngroșarea peretelui arterial;
  • Afecțiuni genetice, cum ar fi sindromul Marfan, Turner, Loeys-Dietz sau Ehlers-Danlos;
  • Afecțiuni caracterizate de inflamația vaselor de sânge, cum ar fi arterita Takayasu și arterita cu celule gigante;
  • Unele infecții netratate, cum ar fi sifilis și salmoneloza;
  • Leziunile traumatice severe, cum ar fi accidentele rutiere.

Factorii care cresc riscul de a dezvolta un anevrism de aortă toracică includ:

  • Istoricul familial – aproximativ 20% dintre cazurile de anevrism aortic toracic sunt legate de istoricul medical familial (prezența patologiei la alți membri ai familiei);
  • Vârsta înaintată – afecțiunea este mai frecventă la persoane cu vârste peste 65 de ani;
  • Hipertensiunea arterială;
  • Genul masculin;
  • Boala pulmonară obstructivă cronică;
  • Fumatul;
  • Cardiopatia ischemică;
  • Dislipidemia, obezitatea și alimentația dezechilibrată, bogată în grăsimi nesănătoase – cresc riscul de a dezvolta ateroscleroză;
  • Valva aortică bicuspidă.

Cum se manifestă dilatarea aortei toracice?

Aproape 95% dintre pacienții cu anevrism aortic toracic sunt asimptomatici. Atunci când simptomele sunt prezente, acestea pot include:

  • Sensibilitate, disconfort sau durere în piept, în zona gâtului, mandibulei și în regiunea superioară a spatelui;
  • Dificultăți sau durere la înghițire (dacă anevrismul apasă pe esofag);
  • Voce răgușită;
  • Tuse și dificultăți de respirație (dacă anevrismul pune presiune pe trahee);

Diagnosticul de anevrism de aortă toracică

De multe ori, anevrismul de aortă toracică este descoperit întâmplător, în timpul investigațiilor imagistice efectuate în alte scopuri, cum ar fi în timpul unei radiografii toracice care sugerează prezența unor anomalii a mediastinului (spațiul central al toracelui).

Diagnosticul este confirmat prin ecocardiografie standard sau ecocardiografie transesofagiană, prin angio-CT sau angio-RM. Acestea se efectuează de în regim de urgență dacă pacientul prezintă simptomele complicațiilor.

Complicațiile provocate de aorta toracică dilatată

Deși anevrismul de aortă toracică este adesea silențios, se poate asocia cu unele complicații severe, amenințătoare de viață. De multe ori, afecțiunea nu este descoperită până nu produce complicații. Odată apărute, decesul survine la 22% dintre pacienți înainte ca aceștia să ajungă la spital.

Principalele complicații ale aortei toracice dilatate sunt:

  • Disecția de aortă – apare atunci când stratul intern al peretelui aortic se rupe, acumulându-se sânge între acesta și cel mijlociu, ceea ce cauzează separarea celor două straturi;
  • Ruptura de aortă – este caracterizată de o ruptură completă a tuturor celor trei straturi ale peretelui aortei. Acest lucru cauzează hemoragie internă severă, care necesită chirurgie de urgență, pentru a preveni decesul pacientului;
  • Formarea de trombi – în zona anevrismului se pot forma cheaguri de sânge. Dacă acestea se desprind, pot bloca alte vase de sânge din organism, întrerupând circulația sângelui spre organe vitale. Astfel, poate cauza o ischemie mezenterică sau un accident vascular cerebral ischemic;
  • Compresia și eroziunea țesuturilor vecine – un anevrism de dimensiuni mari poate deteriora țesuturile din jurul său, cum ar fi esofagul și plămânii.

Cu cât un anevrism aortic are dimensiuni mai mari, cu atât riscul de complicații crește. Riscul de ruptură a unui anevrism de aortă toracică în porțiunea ascendentă este de 34% odată ce diametrul său atinge 6 cm. Emoțiile puternice și ridicarea de greutăți mari sunt factori care pot declanșa ruptura anevrismului. Totuși, o aortă toracică dilatată ușor sau cu o creștere foarte lentă și ținută eficient sub control poate să nu producă niciodată complicații.

Dr. Rodica Niculescu, medic primar cardiologie, șefa Departamentului de Cardiologie Intervențională de la Spitalul Clinic SANADOR.,
în Laboratorul de Cateterism.
Laboratorul de Cateterism de la Spitalul Clinic SANADOR este dotat cu angiografe de ultimă generație.

Câteva dintre simptomele complicațiilor anevrismului de aortă toracică sunt:

  • Durere bruscă și ascuțită în zona superioară a spatelui, care se extinde spre regiunea inferioară;
  • Durere la nivelul pieptului, brațelor, gâtului sau mandibulei;
  • Dificultăți de respirație sau respirație scurtată;
  • Dificultatea de a înghiți;
  • Confuzie;
  • Pierderea stării de conștiență;
  • Tensiune arterială scăzută;
  • Amețeli;
  • Palpitații;
  • Transpirații;
  • Paralizie pe o parte a corpului;
  • Probleme de vorbire și de vedere.

Șansele de supraviețuire scad dramatic chiar și cu fiecare minut care trece fără a beneficia de îngrijiri medicale.

  • Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Tratamentul pentru anevrismul aortic toracic

Un anevrism aortic toracic de mici dimensiuni sau asimptomatic nu necesită tratament, însă trebuie ținut sub monitorizare, prin consultații de cardiologie și investigații regulate. În schimb, este indicată gestionarea comorbidităților și a factorilor de risc, pentru a preveni creșterea în volum a anevrismului și apariția complicațiilor. Medicul poate recomanda medicamente pentru controlul hipertensiunii arteriale și pentru scăderea colesterolului.

Persoanele diagnosticate cu anevrism de aortă toracică trebuie să facă modificări în stilul de viață, pe lângă administrarea tratamentului prescris: adoptarea unei diete echilibrate, evitarea alcoolului și a fumatului.

Tratamentul chirurgical este recomandată dacă anevrismul are dimensiuni mari (minimum 5-6 cm), prezintă o creștere rapidă în dimensiuni sau produce simptome. În cazul în care complicațiile au apărut deja, intervenția de chirurgie cardiovasculară se realizează de urgență, pentru a salva viața pacientului.

În Laboratorul de Cateterism al Spitalului Clinic SANADOR, tratamentul endovascular pentru anevrismul toracic este realizat cu echipamente performante.

Tratamentul chirurgical se realizează clasic, prin operație deschisă la nivelul toracelui. Acesta implică îndepărtarea porțiunii anevrismului și înlocuirea acesteia cu un tub sintetic, care se fixează prin sutură. Uneori, atunci când este afectată rădăcina aortică, poate fi necesară și îndepărtarea valvei aortice și înlocuirea sa cu o proteză valvulară.

Procedura TEVAR (repararea endovasculară a anevrismului de aortă toracică) este o alternativă minim invazivă la chirurgie. Aceasta procedură de cardiologie intervențională se efectuează percutanat, prin inserarea unui tub flexibil într-un vas de sânge, în general în zona inghinală. Prin intermediul acestuia, medicul inseră direct în interiorul aortei toracice un stent graft de structură metalică, pe care îl fixează la nivelul pereților aortei. Acesta întărește zona de aortă slăbită, reducând presiunea asupra vasului și prevenind ruptura.

Rata de supraviețuire în următorii 5 ani la pacienții tratați chirurgical este de 85%, însă aceasta scade la 37% dacă intervenția este realizată de urgență.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR sunt diagnosticate și tratate cu succes afecțiunile cardiovasculare complexe, grație pregătirii și experienței vaste a echipei medicale și dotărilor de ultimă generație. Pacienții au acces la investigații imagistice performante, precum angio-CT, angio-RM, ecocardiografie transtoracică și transesofagiană, RMN de cord și scintigrafie miocardică.

În Laboratorul de Cateterism de la Spitalul Clinic SANADOR sunt efectuate intervenții pentru repararea endovasculară a anevrismului de aortă toracică (TEVAR), cu angiografe ultraperformante Philips Azurion 7.

Atunci când este necesar tratament chirurgical de urgență, operația este realizată în primul bloc operator complet digitalizat din țară, dedicat intervențiilor cardiovasculare, Spitalul Clinic SANADOR având linie de gardă de chirurgie cardiovasculară. Pacienții primesc asistență medicală avansată în Secția de Anestezie și Terapie Intensivă Cardiovasculară de categoria I, unde sunt monitorizați permanent.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR