Anevrismul de aortă

Ce este anevrismul de aortă?

Anevrismul de aortă este o dilatare asemănătoare unui balon, care se produce la nivelul celei mai mari artere a corpului: artera aortă. Dacă nu este tratat la timp, anevrismul aortic crește în dimensiuni și se poate rupe, provocând sângerări periculoase care adesea duc la deces.

• 
  Anevrismul de aortă necesită tratament rapid. Programează-te!

Tipuri de anevrism de aortă

În funcție de localizare, anevrismul aortic poate fi de două tipuri:

• anevrism de aortă toracică: este mai rar și se formează în porțiunea de aortă situată în cutia toracică, deasupra mușchiului diafragmei;
• anevrism de aortă abdominală: este mai frecvent și apare în porțiunea de aortă situată în abdomen, sub mușchiul diafragmei.

Cauzele și factorii de risc pentru anevrismul de aortă

Anevrismul de aortă poate avea mai multe cauze:

• Ateroscleroza, care constă în formarea unor plăci de grăsime la nivelul pereților arterelor. Pe măsură ce ateroscleroza se dezvoltă, pereții arterelor se îngroașă și se deteriorează, formând zone de slăbiciune unde artera se dilată ca un balon; astfel, apare un anevrism aortic;
• Traumatismele. Traumatismele de la nivelul toracelui pot determina leziuni la nivelul arterei aorte (ex. anevrism toracic produs în urma unui accident rutier);
• Boli ale țesutului conjunctiv: sindromul Marfan, sindromul Ehlers-Danlos;
• Boli infecțioase. În cazuri rare, sifilisul netratat poate afecta artera aortă, determinând o boală care se numește aortită luetică. Aceasta se manifestă printr-o scădere a rezistenței peretelui aortic și poate duce la anevrism aortic.

Printre cei mai importanți factori de risc se numără:

• vârsta peste 65 de ani;
• sexul masculin;
• fumatul;
• obezitatea;
• hipertensiunea arterială;
• existența în familie a altor cazuri de anevrism de aortă.

• 
  Anevrismul de aortă poate avea multe cauze. Programează o consultație!

Semnele și simptomele anevrismului aortic

De cele mai multe ori, pacienții nu știu că au un anevrism de aortă, deoarece acesta nu determină simptome atunci când are dimensiuni mici. În alte cazuri, simptomele apar doar când anevrismul de aortă se rupe și produce o sângerare puternică în corp. În plus, semnele și simptomele sunt diferite în funcție de locul unde acesta s-a format.

Semne și simptome în anevrismul de aortă toracică:

• durere în piept sau în spate;
• dificultăți de respirație;
• tuse;
• răgușeală.

Semne și simptome în anevrismul de aortă abdominală:

• durere abdominală, în spate sau în zona inghinală;
• senzație de pulsație în zona ombilicului.

• 
  Deseori, anevrismul de aortă produce simptome abia după ce se agravează. Vino la SANADOR pentru investigații avansate!

În cazul în care un anevrism aortic se rupe pot apărea brusc semne și simptome grave precum:

• durere bruscă și severă în piept sau în abdomen;
• dificultăți de respirație;
• dificultăți de vorbire și vedere;
• pierderea cunoștinței.

Dacă apar aceste simptome, trebuie să ajungeți de urgență la spital pentru tratament imediat, deoarece o ruptură de aortă pune viața în pericol.

Complicațiile unui anevrism de aortă

Cele mai importante complicații ale anevrismului de aortă sunt:

• Ruptura de anevrism aortic. O ruptură de anevrism aortic este cea mai de temut complicație, deoarece provoacă o sângerare puternică în corp, care pune viața în pericol. Simptomele de ruptură de aortă încep prin durere sfâșietoare în piept, abdomen sau în spate, apoi apar palpitații, amețeală și pierderea cunoștinței. Această complicație poate duce la deces în cazul în care nu se intervine de urgență.
• Disecția de aortă. Disecția de aortă este o afecțiune în care se produce o ruptură a stratului de la interiorul peretelui aortic, ceea ce face ca sângele să pătrundă în stratul mijlociu al aortei, fără ca stratul extern să se rupă. Disecția de aortă poate apărea și în absența unui anevrism aortic, iar în cazul în care acesta este prezent, afecțiunea se numește anevrism disecant de aortă.
• Insuficiența aortică. Insuficiența aortică poate fi o complicație a unui anevrism de aortă ascendentă, acesta fiind situat imediat deasupra valvei aortice. O aortă dilatată în această localizare poate afecta valva aortică suficient de mult ca aceasta să nu se închidă așa cum ar trebui, rezultând astfel regurgitarea aortică.
• Tromboza aortică. O aortă dilatată poate duce la formarea unor cheaguri de sânge, deoarece în interiorul unui anevrism aortic fluxul de sânge este încetinit sau chiar stagnează. Un cheag de sânge se poate rupe, iar fragmente din acesta se pot deplasa către alte organe, producând leziuni severe, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

• 
  Anevrismul de aortă poate produce complicații grave. Programează-te!

Metodele de diagnostic

Pentru că nu determină simptome decât atunci când au dimensiuni mari sau când se rup, majoritatea anevrismelor de aortă sunt depistate întâmplător, atunci când pacientul se prezintă la spital pentru o altă afecțiune.

Metodele prin care poate fi diagnosticat un anevrism de aortă sunt:

• Analize de sânge. Prin recoltarea de sânge poate fi depistat sifilisul sau o altă infecție care poate afecta artera aortă;
• Radiografia toracică. Radiografia toracică poate ajuta la diagnosticarea unui anevrism toracic, însă unele anevrisme pot să nu se vadă, de aceea poate fi necesar un alt test precum ecografie, CT sau RMN;
• Ecocardiografia. Prin ecocardiografie transtoracică sau prin ecografie cardiacă transesofagiană poate fi depistat un anevrism care este mai aproape de inimă. De asemenea, ecocardiografia poate diagnostica și unele complicații ale anevrismului aortic, precum disecția de aortă sau insuficiența aortică;
• Ecografia abdominală. Ecografia abdominală folosește ultrasunete cu ajutorul cărora medicul poate vizualiza un anevrism abdominal și poate stabili dimensiunile acestuia. Pe lângă stabilirea diagnosticului, ecografia este foarte utilă și pentru a monitoriza regulat anevrismul aortic;
• CT și RMN de cord. Aceste investigații pot fi folosite de medic atunci când anevrismul de aortă nu poate fi vizualizat prin alte metode. De asemenea, aceste teste se pot folosi atunci când medicul are nevoie de mai multe detalii despre anevrism, în special înainte de intervenția chirurgicală.
• Angio-RM.
• Angiografia. Angiografia este o investigație minim invazivă, care folosește raze X și substanță de contrast pentru a vedea mai bine artera aortă și ramurile sale. Această investigație ajută medicul să afle detalii referitoare la dimensiunea anevrismului, dacă există disecție de aortă sau cheaguri de sânge în interiorul anevrismului și dacă sunt afectate și alte artere;

Tratamentul anevrismului de aortă

Tratamentul anevrismului aortic depinde de mai mulți factori, precum localizarea anevrismului, dimensiunea acestuia sau de cât de repede se mărește.

În cazul anevrismelor mici, cu dimensiuni de sub 5 centimetri și care nu determină simptome, medicul poate decide monitorizarea pacientului, fără să intervină chirurgical. Pe lângă monitorizare, se recomandă și schimbarea stilului de viață. Aceasta poate include renunțarea la fumat, scădere în greutate, alimentație sănătoasă, activitate fizică moderată, cu evitarea efortului fizic intens pentru a nu provoca ruptura anevrismului. De asemenea, medicul vă poate recomanda și unele medicamente precum aspirina, un antiagregant plachetar, pentru a împiedica apariția cheagurilor de sânge, statine pentru scăderea colesterolului din sânge sau medicamente care să scadă tensiunea arterială.

În cazul în care anevrismul aortic are dimensiuni mari, de peste 5 centimetri sau dacă acesta crește cu mai mult de un centimetru pe an, se recomandă tratamentul chirurgical al anevrismului, pentru a nu apărea complicații, precum ruptura sau disecția de aortă, care pot fi fatale.

Operația pe cord deschis

Repararea aortei dilatate prin operație pe cord deschis se face sub anestezie generală. În funcție de localizarea anevrismului, medicul taie regiunea toracelui sau abdomenului pentru a ajunge la artera aortă. Anevrismul aortic este apoi îndepărtat, iar o grefă este cusută în locul lui. Grefa este, de obicei un tub din poliester, un material foarte rezistent la scurgeri. Timpul de recuperare după operația pe cord deschis este de aproximativ o lună de zile.

• 
  La SANADOR, anevrismul de aortă se tratează cu cele mai performante metode de tratament. Programează-te!

Repararea endovasculară a anevrismului

Aceasta este o intervenție mai puțin invazivă decât operația pe cord deschis, deoarece se face prin cateterism cardiac, care se face cu anestezie locală și implică o recuperare rapidă a pacientului. Medicul va face o mică incizie la nivelul regiunii inghinale și va introduce un tub numit cateter prin artera femurală până în artera aortă la nivelul anevrismului. Prin acest cateter, medicul inseră un alt tub care se numește stent graft, pe care îl atașează de peretele aortei și îl lasă la nivelul anevrismului. Stentul este poziționat astfel încât să acopere tot anevrismul și să împiedice trecerea sângelui în anevrism.

Până recent, opțiunile de tratament pentru anevrismele de aortă erau limitate la chirurgia deschisă, cu un risc semnificativ de complicații și deces. Însă în prezent, pacienții eligibili au acces la tehnici moderne de tratament, mai puțin invazive prin abordul endovascular. Tehnicile EVAR și TEVAR sunt utilizate pentru tratarea anevrismelor de aortă abdominală, respectiv toracică, fără a necesita incizii mari în stern sau abdomen. La Spitalul Clinic SANADOR, intervențiile de cardiologie intervențională au loc în Laboratorul de Cateterism Cardiac, echipat cu două angiografe de ultimă generație, Philips Azurion 7, asigurând tehnologie de vârf.

Medicii de la SANADOR cu experiență extinsă și pregătire internațională efectuează tratamente endovasculare precum TEVAR, EVAR și TAVI (protezarea valvulară aortică), într-un mediu steril, asigurat de un sistem de ventilație performant. Acest sistem eficient permite evacuarea ionilor generați în timpul procedurilor și reducerea expunerii pacientului la radiații.

Programează-te!