Aderențele peritoneale

Ce sunt aderențele peritoneale?

• 
  La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Aderențele peritoneale, cunoscute și sub denumirea de aderențe abdominale, sunt formațiuni fibroase similare țesutului cicatriceal, care se dezvoltă între suprafețele organelor din cavitatea abdominală și peritoneu (membrana care învelește majoritatea organelor din această cavitate).

Aceste aderențe reprezintă o problemă medicală frecventă și pot afecta pacienții ce au suferit intervenții chirurgicale abdominale, inflamații sau traumatisme la nivelul peritoneului. Aderențele peritoneale pot limita mișcarea organelor și pot provoca simptome dureroase și complicații grave.

Cum apar aderențele peritoneale?

Formarea aderențelor peritoneale are loc ca urmare a unor leziuni sau inflamații ale peritoneului. Cele mai cfrecvente cauze includ:

• Chirurgia abdominală: se estimează că aproape toate persoanele supuse unei intervenții chirurgicale abdominale dezvoltă aderențe peritoneale după operație. În timpul operației pot fi provocate leziuni ale peritoneului, iar în încercarea organismului de a se vindeca, acesta formează țesut fibros, care dă naștere aderențelor. Intervențiile chirurgicale în zona abdomenului inferior, ca apendicectomia, și a pelvisului sunt cele care prezintă riscul cel mai crescut. De asemenea, odată cu trecerea timpului, aderențele pot crește în volum și pot deveni mai rigide, ceea ce face posibilă apariția complicațiilor chiar și la mai mulți ani după operație.
• Infecții abdominale: infecțiile peritoneului, cum ar fi peritonita sau infecțiile pelvine, pot determina inflamații locale care favorizează formarea aderențelor.
• Afecțiuni ginecologice: endometrioza este o boală în care un țesut asemănător celui ce acoperă uterul crește în afara acestuia. Acest țesut poate produce substanțe chimice care determină inflamație și formare de aderențe în cavitatea abdominală.
• Traumatisme abdominale.
• Tratamente oncologice care folosesc radiații ionizante (radioterapie).

Semne și simptome în aderențele peritoneale

• 
  Dacă ai simptome de aderențe peritoneale, vino la SANADOR!

Simptomele asociate cu aderențele peritoneale pot varia în funcție de localizare, dimensiune și severitate. Unii pacienți pot să nu prezinte simptome evidente, în timp ce alții pot acuza următoarele:

• Durere și disconfort abdominal: durerea este un simptom comun și poate varia în intensitate. Poate fi constantă sau intermitentă și poate fi resimțită în diferite zone ale abdomenului. Pacienții pot să descrie și o senzație de plenitudine abdominală. Uneori poate fi dificil de diferențiat durerea cauzată de aderențe de cea care apare în cazul diverticulitei, apendicitei sau endometriozei.
• Tulburări digestive: aderențele pot comprima sau pot exercita presiune asupra organelor, ducând la tulburări digestive, precum greață, vărsături, balonare sau constipație.
• Afectarea tractului urinar: vezica urinară sau ureterele pot fi afectate de către țesutul cicatriceal, cauzând dificultăți la urinare sau infecții urinare recurente.

Posibile complicații

Un sindrom aderențial peritoneal poate provoca complicații grave ce pot pune viața în pericol și care necesită tratament de urgență:

• Ocluzie intestinală: intestinul subțire sau colonul poate fi blocat parțial sau complet, determinând obstrucție intestinală. Această complicație necesită de obicei, o intervenție chirurgicală de urgență.
• Afectarea fertilității: dacă aderențele afectează trompele uterine sau ovarele, ele pot duce la creșterea riscului de sarcini ectopice (extrauterine) sau chiar la infertilitate.
• Scăderea calității vieții pacientului: aderențele pot provoca dureri cronice în abdomenul inferior sau pelvis, ducând la alte probleme de sănătate precum insomnie sau depresie.

Metode de diagnostic

• 
  La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Diagnosticarea aderențelor peritoneale poate fi dificilă, deoarece simptomele sunt nespecifice și pot imita alte afecțiuni digestive sau ginecologice. Inițial, medicul efectuează o examinare fizică a pacientului în timpul căreia palpează abdomenul pentru a detecta eventualele zone de sensibilitate sau tumefieri.

Examenul clinic obiectiv poate fi apoi completat cu metode de imagistică medicală în vederea cuantificării severității. Pentru a vizualiza structurile anatomice, sunt folosite ecografia, tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN).

Cea mai bună metodă diagnostică este laparoscopia exploratorie. Aceasta este o procedură chirurgicală minim invazivă în care un laparoscop (un tub subțire cu o cameră video atașată) este introdus în cavitatea abdominală pentru a examina și evalua aderențele. De asemenea, în timpul acestei intervenții, aderențele pot fi separate sau îndepărtate.

Tratamentul în aderențele peritoneale

Tratamentul aderențelor peritoneale depinde de severitatea simptomelor și de complicațiile asociate. În cazurile ușoare, în care simptomele nu sunt severe și nu există complicații, medicul poate recomanda inițial abordarea conservatoare, care include administrarea de medicamente pentru controlul durerii sau a simptomelor digestive.

Pentru aderențele mai severe sau complicate poate fi necesară intervenția chirurgicală laparoscopică. În timpul acesteia, aderențele pot fi îndepărtate sau separate pentru a restabili funcția normală a organelor afectate.

În cazurile mai complexe (când există obstrucții intestinale sau alte complicații grave) se recomandă o intervenție chirurgicală deschisă pentru a trata atât aderențele cât și patologia cauzată de ele.

Prevenție

• 
  Programează-te la SANADOR pentru tratamente de ultimă generație!

Prevenirea formării aderențelor abdominale poate fi dificilă, dar există câteva măsuri de care se poate ține cont pentru a scădea riscul de dezvoltare a acestora:

• Folosirea tehnicilor chirurgicale adecvate, prin optarea pe cât posibil pentru intervenții laparoscopice în defavoarea chirurgiei clasice. În operația laparoscopică se folosesc doar câteva incizii mici iar factorii iritanți sunt mult reduși.
• Managementul inflamației: controlul inflamației postoperatorii sau al altor infecții este crucial pentru prevenirea formării aderențelor. Administrarea de antibiotice sau terapie antiinflamatoare este utilă în anumite cazuri.
• Evitarea intervențiilor chirurgicale inutile și optarea pe cât posibil pentru abordări non-chirurgicale sau monitorizare atentă.

Tratament la SANADOR

La Spitalul Clinic SANADOR, medicii chirurgi experimentați realizează intervenții chirurgicale la nivelul abdomenului, după cele mai noi standarde, folosind proceduri moderne, cât mai puțin invazive. De asemenea, dotările de top contribuie semnificativ la evitarea, atunci când este posibil, intervențiilor chirurgicale deschise, în favoarea celor laparoscopice sau robotice. La SANADOR, chirurgia robotică se realizează cu cel mai performant robot chirurgical disponibil la nivel internațional, da Vinci Xi, care are patru brațe și funcții care depășesc capacitățile umane. Precizia ridicată și finețea inciziilor scad riscul de complicații, inclusiv de aderențe abdominale, și contribuie la recuperarea rapidă.

Pentru tratamentul aderențelor abdominale, medicii specializați în chirurgia generală utilizează metode conservatoare și, dacă se impune necesitatea operației, tehnici minim invazive. Echipa medicală de chirurgie generală a Spitalului Clinic SANADOR este recunoscută pentru rezultatele excelente, inclusiv în cazuri complexe.

Programează-te!