Abcesul abdominal

Ce este abcesul abdominal

Abcesul abdominal este o colecție bine delimitată de lichid purulent, localizată la nivelul cavității abdominale. Această colecție de puroi apare ca urmare a unei infecții bacteriene abdominale, cel mai adesea fiind vorba despre un amestec complex de bacterii aerobe (de exemplu Escherichia coli sau Klebsiella etc) și anaerobe (Bacteroides fragilis), regăsite în flora normală a tractului gastrointestinal. La SANADOR, pacienții au acces la servicii medicale complete pentru diagnostic și tratament.

În lipsa unui tratament instituit rapid, un abces abdominal poate prezenta o evoluție severă, determinând complicații amenințătoare de viață, precum sepsis sau peritonită. Diagnosticul rapid și terapia corectă, prin măsuri de drenaj (evacuare), completate de tratament antibiotic, sunt esențiale pentru reducerea mortalității asociate acestei afecțiuni.

Diagnosticul de abces abdominal este stabilit în urma unei consultații de specialitate și a investigațiilor imagistice.

Vino la SANADOR! Sună la 021.9699!

Unde se poate forma un abces abdominal

În funcție de localizarea sa, abcesul abdominal poate fi de mai multe tipuri:

Abces intraabdominal visceral – localizat la nivelul unuia dintre organele abdominale (de exemplu, abces hepatic, abces renal sau abces pancreatic);
Abces intraabdominal non-visceral – localizat în vecinătatea organelor intraabdominale, la nivelul unor spații preexistente (de exemplu, în spațiul dintre două organe învecinate); exemple de astfel de abcese includ abcesul subfrenic – situat între diafragm și fața superioară a ficatului, abcesul pelvic sau abcesul retroperitoneal, care se formează în spațiul dintre cavitatea peritoneală și coloana vertebrală).

Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Cauze și factori de risc pentru abces în abdomen

Abcesele intraabdominale apar ca urmare a unei infecții bacteriene intraabdominale, atunci când răspunsul imunitar la infecție nu reușește să elimine complet agentul infecțios din organism. Consecutiv, se formează abcesul, care reprezintă, de fapt, o acumulare de lichid galben-verzui (puroi), constituit din celule inflamatorii (preponderent neutrofile), bacterii vii sau moarte și resturi tisulare necrotice (moarte), delimitat de un perete propriu (capsulă).

Bacteriile pot ajunge la nivelul cavității abdominale prin următoarele modalități:

Postoperator, prin contaminarea cavității abdominale cu bacterii din flora gastrointestinală normală;
Post-traumatic – în urma unei traumatism penetrant sau contondent, care determină leziuni ale unui organ abdominal;
Perforația unui organ cavitar – crearea unui orificiu (breșe) la nivelul unui organ cavitar (precum stomacul sau intestinul) permite deversarea conținutului acestuia și contaminarea directă a cavității peritoneale; exemple de afecțiuni care se pot complica astfel sunt diverticulita acută, ulcerul gastric, fistula biliară sau apendicita;
Complicații ale unor boli inflamatorii intestinale, precum colita ulcerativă sau boala Crohn;
Invazie directă de la o sursă învecinată – de exemplu, formarea unui abces hepatic prin ascensiunea bilei infectate, în urma unei infecții de tract biliar (de exemplu, colangită); un alt exemplu este formarea unui abces pancreatic, în urma unui episod de pancreatită acută;
Însămânțare pe cale sanguină (hematogenă) a unei infecții situate la distanță de abdomen (de exemplu, infecția învelișului intern al unei valve cardiace se poate complica prin formarea unor abcese la distanță, de exemplu la nivelul splinei, în urma migrării bacteriei pe cale sanguină).

De asemenea, există anumiți factori predispozanți, care cresc riscul formării unui abces la nivelul abdomenului, precum:

Imunosupresia – afectarea sistemului imunitar al organismului în urma unor infecții (precum HIV/SIDA), a unor boli cronice (ciroza hepatică, diabet zaharat, insuficiență renală, cancer) sau în urma unui tratament chimioterapic;
Intervențiile recente la nivelul abdomenului;
Tehnicile incorecte de asepsie și antisepsie din timpul intervențiilor chirurgicale;
Bacteriemia (prezența unei bacterii la nivel sanguin);
Consumul de alcool;
Fumatul;
Obezitatea.

Programează-te la SANADOR și ai grijă de sănătatea ta!

Semne și simptome provocate de un abces la nivelul abdomenului

Un abces în abdomen poate determina manifestări diferite, în funcție de localizarea acestuia, dimensiunile sale și cauza care a determinat formarea abcesului. În timp ce unele abcese abdominale determină o simptomatologie clară, altele pot asocia semne și simptome nespecifice, mai ales în cazul pacienților cu o imunitate compromisă.

Cele mai frecvente semne și simptome asociate cu prezența unui abces intraabdominal includ:

Durere la nivelul ariei abdominale corespunzătoare localizării abcesului – de exemplu, durere în hipocondrul drept (regiunea superioară dreaptă a abdomenului) în caz de abces hepatic, durere în fosa iliacă dreaptă, în cazul unui abces format ca urmare a complicației unui episod de apendicită sau durere în epigastru (capul pieptului) corespunzător unui abces pancreatic;
Greață și vărsături;
Stare generală alterată;
Febră și frisoane;
Fatigabilitate (stare permanentă de oboseală);
Palparea unei formațiuni dureroase abdominale, în cazul unor abcese de dimensiuni mai mari sau situate superficial;
Inapetență (scăderea apetitului alimentar), ce poate duce, în timp, la scădere neintenționată în greutate;
Modificări ale tranzitului intestinal, cu diaree sau constipație, ce poate fi datorată vecinătății cu un segment de intestin și iritarea consecutivă a acestuia.

Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Complicații provocate de un abces intraabdominal

Un abces intraabdominal netratat se poate complica prin:

Peritonită – ruptura unui abces în cavitatea peritoneală poate determina inflamația și infecția difuză a membranei peritoneale, care învelește și protejează cavitatea peritoneală; peritonita face parte din categoria urgențe chirurgicale și este asociată cu durere abdominală severă, febră și rigiditate abdominală (abdomen de lemn sau abdomen acut);
Extensia abcesului la nivelul organelor învecinate; de exemplu, extensia unui abces subdiafragmatic spre cavitatea pleurală, cu formarea de empiem;
Obstrucție intestinală, prin compresia unui segment de intestin subțire de către un abces de mari dimensiuni;
Bacteriemie – migrarea bacteriei în circulația sanguină, cu posibilitatea inoculării acesteia la nivelul unor organe îndepărtate (de exemplu, la nivelul osului, cu apariția osteomielitei sau la nivelul valvelor cardiace, cu endocardită infecțioasă consecutivă);
Sepsis – prezența bacteriei în sânge se poate complica prin sepsis, un răspuns inflamator sistemic la infecție, ce poate fi semnalată prin hipotensiune arterială (scăderea tensiunii arteriale), tahicardie (accelerarea frecvenței cardiace), tahipnee (creșterea frecvenței respiratorii) și status mental alterat;
Insuficiență de organ;
Decesul pacientului.

Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație!

Diagnosticul de abces la nivel abdominal

Abcesul abdominal poate fi suspectat la următoarele categorii:

Pacienți care au suferit recent intervenții chirurgicale abdominale recente și care prezintă febră persistentă, în ciuda tratamentului antibiotic;
Pacienți cu istoric de traumatism abdominal recent;
Pacienți cu afecțiuni precum apendicită sau diverticulită acută care prezintă febră de cauză neexplicată sau sepsis;
Pacienți cu imunitate alterată, care acuză durere abdominală, semne sistemice de inflamație (tahicardie, tahipnee) sau confuzie.

Pentru precizarea diagnosticului este necesară efectuarea unui set de analize de sânge, care vor releva marcată leucocitoză (creșterea numărului de celule albe din sânge, cu preponderența neutrofilelor), creșterea marcată a markerilor inflamatori, precum proteina C reactivă (CRP) sau viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) și, în cazurile cu evoluție mai îndelungată, posibil anemie.

Pentru confirmarea diagnosticului și identificarea agentului infecțios este necesar examenul bacteriologic al lichidului din interiorul abcesului, ce poate fi obținut prin aspirarea acestuia cu un ac subțire sau prin intervenție chirurgicală. Odată recoltată secreția din interiorul abcesului, proba va fi însămânțată pe diferite medii de cultură și va fi testată în vederea evaluării sensibilității bacteriei la diverse antibiotice (efectuarea antibiogramei).

Investigațiile imagistice sunt esențiale nu doar pentru diagnosticul abcesului abdominal, cât și pentru localizarea și ghidarea corectă a tratamentului. Cel mai des efectuate sunt:

Ecografia abdominală – investigație non-invazivă, rapidă și neiradiantă utilizată pentru vizualizarea directă a colecției abdominale, dar și pentru ghidarea drenajului percutanat al abcesului;
Tomografia computerizată (CT abdominal) – reprezintă standardul de aur pentru diagnosticul abcesului abdominal, permițând atât localizarea precisă, evaluarea corectă a dimensiunilor și extensia abcesului, cât și identificarea și caracterizarea corectă a afecțiunilor abdominale asociate; de asemenea, poate fi utilizat pentru ghidarea drenajului percutanat sau a tehnicilor de biopsie.

La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Tratamentul pentru abces abdominal

Tratamentul unui abces abdominal impune evacuarea colecției abdominale, utilizând una dintre următoarele tehnici:

drenaj percutanat – aspirarea colecției prin plasarea unui tub (cateter) prin piele direct la nivelul abcesului, ce permite evacuarea lichidului conținut în interiorul acestuia la exterior, într-o pungă atașată la tub;
drenaj prin intervenție chirurgicală – acesta poate fi indicat în cazul abceselor profunde, care nu pot fi abordate prin tehnicile de drenaj percutanat sau în cazul perforației unor organe abdominale, în acest caz fiind necesară nu doar evacuarea abcesului, cât și sutura organului afectat.

Tehnicile de drenaj trebuie completate cu tratament antibiotic, inițial cu spectru larg, pentru a acoperi o gamă variată de bacterii, care va fi ulterior modificat și adaptat, în funcție de rezultatele culturilor și a antibiogramei. Terapia suportivă, incluzând hidratare, tratamentul medicamentos al durerii, precum și al afecțiunilor asociate este, de asemenea, deosebit de importantă pentru ameliorarea simptomatologiei, prevenirea complicațiilor și, nu în ultimul rând, pentru vindecarea mai rapidă a pacientului.

La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de gastroenterologie oferite de medici experimentați, de investigații imagistice avansate, precum RMN 3 Tesla și CT 128 slice, și de analize de laborator performante, în funcție de indicație, pentru stabilirea diagnosticului. Tratamentul este stabilit ținând cont de specificul fiecărui caz în parte, pentru ameliorarea simptomatologiei și prevenirea complicațiilor.

Abcesul abdominal poate oricând evolua spre o urgență chirurgicală, iar la Spitalul Clinic SANADOR, prin Compartimentul de Primiri Urgențe, poate fi gestionat cu succes o asemenea situație, prin evaluarea promptă a pacientului. La Spitalul Clinic SANADOR funcționează permanent 26 de linii de gardă, inclusiv linii de gardă de gastroenterologie, chirurgie generală și de anestezie și terapie intensivă. Astfel, tratamentul chirurgical, atunci când este necesar, poate fi efectuat în regim de urgență, într-un bloc operator foarte bine dotat, cu sprijinul Secției de Anestezie și Terapie Intensivă de categoria I.

Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!