Ce este persistența de canal arterial?

Persistența ductului arterial (PDA) este o malformație cardiacă congenitală caracterizată prin existența unei legături între artera aortă și artera pulmonară, cunoscută sub numele de canal arterial. În mod normal, acest canal arterial se închide la scurt timp după naștere, redirecționând fluxul sanguin către plămâni. În cazurile de canal arterial persistent, ductul arterial nu se închide. Apelează la SANADOR pentru investigații avansate și tratament modern!

În timp ce un canal arterial persistent mic poate să nu producă probleme imediate și s-ar putea chiar să se închidă de la sine în primele câteva zile sau până în primul an de viață al copilului, un canal arterial persistent mai mare și netratat poate duce la complicații. Sângele sărac în oxigen poate curge în direcția greșită, suprasolicitând inima și putând duce la insuficiență cardiacă și alte probleme cardiovasculare.

Depistarea și gestionarea precoce a persistenței de canal arterial sunt deosebit de importante pentru a preveni complicațiile și pentru a asigura cel mai bun rezultat posibil pentru copilul afectat.

  • 021 9699 Programează-te!

Cauze și factori de risc pentru canalul arterial persistent

Persistența de canal arterial are diferite cauze și factori de risc, nașterea prematură fiind un factor important. Copiii prematuri, născuți înainte de a 28-a săptămână de sarcină, sunt mai predispuși la PDA, afectând aproximativ 65% dintre aceștia.

Deși cauza exactă rămâne incertă, factorii genetici pot avea un rol în apariția de canal arterial persistent. Antecedentele familiale de afecțiuni cardiace congenitale, tulburările genetice precum sindromul Down și suferința fetală intrauterină sunt asociate cu un risc ridicat de canal arterial permeabil. Infecțiile materne din timpul sarcinii, cum ar fi rubeola, sporesc probabilitatea apariției afecțiunii.

Persistența de canal arterial este de două ori mai frecventă la fete decât la băieți. Sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului, care rezultă din insuficiența surfactantului în plămâni înainte de naștere, crește riscul de canal arterial persistent.

Cum se manifestă canalul arterial permeabil?

Semnele și simptomele de canal arterial permeabil variază în funcție de mărimea deschiderii și de vârsta individului. PDA-urile mici pot trece neobservate sau se pot prezenta doar cu un suflu cardiac. În schimb, PDA-urile mai mari pot duce la simptome mai pronunțate, în special la sugari și copii.

La sugari, un canal arterial permeabil mare se poate manifesta printr-o alimentație deficitară, ceea ce duce la o creștere în greutate inadecvată. Indicatori frecvenți ai acestei afecțiuni congenitale sunt:

  • transpirația în timpul hrănirii;
  • frecvența respiratorie rapidă;
  • oboseala.

Sugarii cu canal arterial permeabil pot prezenta o frecvență cardiacă crescută și pot avea dificultăți de respirație, în special în timpul plânsului sau al hrănirii.

În cazul copiilor mai mari și al adulților, simptomele pot fi mai subtile și pot să nu devină evidente decât mai târziu în viață. Cu toate acestea, simptome cum ar fi oboseala la eforturi mici și dificultățile de respirație pot apărea treptat, în timp, semnalând posibile complicații legate de persistența de canal arterial.

Recunoașterea precoce a simptomelor este importantă pentru intervenție și pentru managementul acestei afecțiuni în timp util.

  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Diagnosticul de canal arterial persistent

Diagnosticul de canal arterial persistent implică o evaluare clinică și teste de diagnosticare. Medicul poate suspecta persistența de canal arterial dacă detectează anumite simptome în timpul examenului clinic, cum ar fi un suflu cardiac, puls rapid sau semne de congestie în plămâni. La sugari, aceste semne sunt adesea observate la scurt timp după naștere sau în timpul controalelor medicale de rutină ale unui bebeluș aparent sănătos.

Pentru a confirma diagnosticul și pentru a evalua gravitatea afecțiunii, sunt utilizate teste specifice de diagnostic. Acestea includ, de obicei, o ecocardiografie, care permite vizualizarea canalului arterial persistent. În plus, se poate efectua o electrocardiogramă (EKG) pentru a evalua activitatea și ritmul electric al inimii.

În unele cazuri, pot fi recomandate radiografii toracice, pentru a evalua starea inimii și a plămânilor. Acestea furnizează informații suplimentare, pentru a ajuta la confirmarea diagnosticului de canal arterial persistent. Dacă este necesar, poate fi efectuat un cateterism cardiac, o procedură mai invazivă, care implică introducerea unui cateter într-un vas de sânge și ghidarea acestuia până la inimă, în special dacă se suspectează alte anomalii cardiace.

Pentru adulții care ar fi putut avea un canal arterial permeabil nediagnosticat în copilărie, simptome precum suflul cardiac, palpitațiile sau semnele de hipertensiune pulmonară pot determina o evaluare suplimentară. În astfel de cazuri, pot fi efectuate o anamneză medicală completă, o examinare fizică și teste de diagnostic suplimentare, pentru a confirma diagnosticul de PDA și pentru a evalua impactul acestuia asupra sănătății cardiovasculare.

Complicațiile provocate de persistența de canal arterial

Un canal arterial permeabil netratat poate duce la mai multe complicații grave.

O complicație semnificativă este hipertensiunea pulmonară, caracterizată prin creșterea tensiunii arteriale în plămâni. Fluxul neregulat de sânge cauzat de un canal arterial permeabil crește presiunea în artera pulmonară, ceea ce duce la deteriorarea vaselor de sânge mai mici din plămâni. Aceste leziuni pot culmina cu sindromul Eisenmenger, o afecțiune pulmonară ireversibilă și amenințătoare de viață. La nivelul plămânilor, persistența de canal arterial poate duce și la edem pulmonar, caracterizat prin acumularea de lichid în plămâni.

O altă complicație este insuficiența cardiacă, marcată de simptome precum respirația rapidă și creșterea slabă în greutate. În plus, persistența de canal arterial crește și riscul de endocardită.

  • Centrul de Excelență și de Training în Chirurgia Cardiovasculară Minim Invazivă asigură pacienților acces la toate procedurile de tratament modern. Vino la SANADOR!

Tratamentul pentru canal arterial persistent

Abordarea tratamentului pentru persistența de canal arterial depinde de diverși factori, inclusiv de vârsta, mărimea defectului și starea generală de sănătate a pacientului, precum și de gravitatea afecțiunii.

În unele cazuri, poate fi recomandată monitorizarea prin controale regulate, permițând medicului să monitorizeze dacă defectul de canalul arterial se închide de la sine în timp.

Pentru copiii prematuri cu canal arterial persistent, se pot administra medicamente pentru a facilita închiderea ductului arterial. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sunt utilizate în mod obișnuit în acest scop, deși acestea nu sunt eficiente pentru bebelușii născuți la termen, copii sau adulți.

Alternativ, pot fi necesare proceduri mai invazive, cum ar fi cateterizarea cardiacă sau intervenția chirurgicală, în special pentru defectele mai mari sau pentru cele care provoacă complicații. În timpul cateterizării cardiace, o sondă subțire este introdusă prin artera femurală și ghidată până la canalul arterial persistent, unde se folosește un dop pentru a închide canalul arterial permeabil. Această procedură minim invazivă este preferată pentru bebelușii și copiii mai mari.

Operația pe cord deschis poate fi necesară pentru PDA foarte mari sau atunci când alte intervenții sunt ineficiente. În timpul intervenției chirurgicale, este realizată o incizie la nivelul toracelui cu scopul de a aborda direct canalul arterial permeabil și pentru a-l închide cu ajutorul unor copci sau al unor mici cleme metalice. Deși intervenția chirurgicală prezintă mai multe riscuri și necesită un timp de recuperare mai lung în comparație cu procedurile minim invazive, aceasta poate fi preferată în anumite cazuri.

După tratament, monitorizările medicale regulate sunt esențiale pentru a depista eventualele complicații și pentru a asigura o sănătate optimă a inimii. Unele persoane pot avea nevoie de monitorizare pe tot parcursul vieții, în special dacă au suferit o închidere chirurgicală a PDA-ului. Medicul cardiolog poate recomanda măsuri preventive, cum ar fi antibioticele administrate înainte de procedurile stomatologice, pentru a reduce riscul de infecții cardiace precum endocardita.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR