Ce este apneea de somn?

Apneea de somn este o tulburare de somn care afectează între 5-10% din populația lumii și este caracterizată prin pauze repetate în respirație pe parcursul somnului. SANADOR pune la dispoziția pacienților investigații avansate pentru diagnosticarea apneei în somn. Programează-te!

Pauzele de respirație pot dura de la câteva secunde până la câteva minute și pot apărea de mai multe ori pe oră. Ca urmare, lipsa de oxigen activează un reflex de supraviețuire care trezește persoana suficient pentru a-și relua respirația. Deși acest reflex menține individul în viață, el întrerupe ciclul somnului. Aceasta împiedică obținerea unui somn odihnitor și poate avea alte efecte, ducând la scăderea calității vieții și crescând riscul de probleme grave de sănătate. Această patologie poate afecta oameni de toate vârstele, de la bebeluși la vârstnici. SANADOR pune la dispoziția pacienților investigații avansate pentru diagnosticarea apneei în somn. Programează-te!

  • 021 9699 Programează-te acum!

Tipuri de apnee în somn

Există trei tipuri principale de apnee în somn:

  • Apnee obstructivă de somn (AOS). Este cea mai frecventă formă de apnee în somn și apare atunci când mușchii gâtului se relaxează excesiv în timpul somnului, blocând parțial sau complet căile respiratorii. Acest tip este frecvent întâlnit atât la adulți, cât și la copii.
  • Apnee centrală de somn (ACS). Apare atunci când creierul nu trimite semnale adecvate mușchilor care controlează respirația. Acest tip de apnee este mai puțin frecvent și este asociat de obicei cu alte afecțiuni medicale, cum ar fi insuficiența cardiacă sau bolile neurologice.
  • Apnee complexă de somn. Este o combinație de apnee obstructivă și centrală și apare ca apnee centrală la o persoană care urmează tratament pentru apneea obstructivă.
  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Cauze și factori de risc pentru apneea de somn

Cauzele apneei de somn variază în funcție de tipul acesteia.

În cazul apneei obstructive de somn, factorii de risc includ:

  • Sexul. Riscul de a dezvolta apnee de somn este dublu în cazul bărbaților.
  • Vârsta. Persoanele în vârstă sunt diagnosticate mai frecvent cu această afecțiune.
  • Greutatea în exces. Obezitatea poate duce la acumularea de țesut gras în jurul căilor respiratorii superioare, care le poate îngusta.
  • Îngustarea căilor respiratorii. Structura congenitală anormală a căilor respiratorii sau amigdalele mărite pot contribui la obstrucția respiratorie.
  • Factori genetici. Apneea de somn poate fi ereditară, ceea ce înseamnă că poate fi mai frecvent întâlnită în anumite familii.
  • Consumul de alcool și sedative. Aceste substanțe pot relaxa mușchii gâtului și pot afecta funcționarea căilor respiratorii.
  • Fumatul. Fumătorii sunt de trei ori mai predispuși să dezvolte apnee obstructivă de somn decât persoanele care nu au fumat niciodată. Fumatul favorizează procesele inflamatorii și retenția de lichide în căile respiratorii superioare.

Pentru apneea centrală de somn, factorii de risc includ:

  • Vârsta. Persoanele de vârstă mijlocie și vârstnicii prezintă un risc mai mare de a dezvolta apnee centrală de somn.
  • Anxietatea.
  • Sexul. Apneea centrală de somn este mai întâlnită la bărbați decât la femei.
  • Afecțiuni asociate. Insuficiența cardiacă congestivă crește riscul de apnee centrală de somn.
  • Antecedente patologice. Un accident vascular cerebral anterior mărește riscul de apnee centrală de somn.
  • Utilizarea analgezicelor narcotice. Medicamentele opioide, în special cele cu durată lungă de acțiune, cum ar fi metadona, cresc riscul de apnee centrală de somn.

Semne și simptome de apnee în somn

Apneea de somn se manifestă printr-o varietate de simptome, care pot varia de la o persoană la alta. Cele mai întâlnite semne și simptome sunt:

  • Sforăit puternic. Este cel mai frecvent simptom al apneei obstructive de somn. Cu toate acestea, absența sforăitului nu exclude diagnosticul de apnee.
  • Pauze în respirație sesizate de o altă persoană. Partenerii de somn pot observa pauze în respirație sau gâfâieli în timpul nopții.
  • Trezirile frecvente în timpul nopții. Persoanele cu apnee de somn se pot trezi de mai multe ori pe noapte, din cauza pauzelor respiratorii.
  • Insomnie.
  • Transpirații nocturne și senzație de neliniște în timpul nopții.
  • Somnolență diurnă excesivă. Lipsa somnului odihnitor poate duce la oboseală cronică și somnolență în timpul zilei.
  • Dureri de cap matinale. Apneea de somn poate provoca dureri de cap dimineața din cauza nivelului scăzut de oxigen în timpul nopții.
  • Dificultăți de concentrare și probleme de memorie. Privarea de somn afectează funcțiile cognitive și poate duce la probleme de concentrare și memorie.
  • Disfuncție sexuală.
  • Schimbări de dispoziție. Depresia și anxietatea sunt simptome comune ale apneei de somn.
  • Tipare neobișnuite de respirație. Respirația Cheyne-Stokes este un tipar de respirație rapidă care devine mai profundă, apoi mai superficială până când se oprește complet.

În cazurile de apnee în somn la copii sau apnee în somn la bebeluși, manifestările pot fi ușor diferite:

  • Hiperactivitate, dificultăți de concentrare sau performanță slabă la școală.
  • Sforăit puternic.
  • Enurezis (udatul patului).
  • Mișcări frecvente ale brațelor sau picioarelor în timpul somnului.
  • Dormitul în poziții neobișnuite sau cu gâtul întins.
  • Reflux gastroesofagian (arsuri la stomac) sau transpirații nocturne.

Complicații provocate de oprirea respirației în somn

Oprirea respirației în somn poate duce la complicații, multe dintre acestea fiind severe sau chiar letale. Printre acestea se numără:

  • Somnolența diurnă. Deși somnolența în timpul zilei nu pare o problemă serioasă, consecințele pot fi grave, în funcție de activitățile desfășurate. Adormirea la volan sau în timpul manipulării de echipamente periculoase poate avea repercusiuni mortale pentru persoana implicată și pentru cei din jur.
  • Hipertensiune arterială. Apneea de somn poate cauza creșterea tensiunii arteriale din cauza nivelului scăzut de oxigen și a stresului constant asupra sistemului cardiovascular.
  • Insuficiența cardiacă. Apneea de somn determină o creștere a presiunii în vasele de sânge din jurul inimii și în anumite camere ale acesteia ceea ce poate provoca leziuni la nivelul mușchiului cardiac.
  • Aritmii cardiace, în special fibrilația atrială (o aritmie periculoasă care duce la perturbarea fluxului sanguin în camera stângă superioară a inimii). Această perturbare favorizează stagnarea sângelui și predispune la formarea de cheaguri care pot migra către creier sub formă de emboli, provocând accident vascular cerebral. Unele tipuri de aritmii asociate cu apneea de somn sunt extrem de severe și pot determina oprirea inimii, cunoscută sub denumirea de moarte cardiacă subită.
  • Diabet zaharat de tip 2. Apneea de somn poate afecta metabolismul glucozei și sensibilitatea la insulină, crescând riscul de diabet zaharat.
  • Afectare hepatică. Apneea de somn poate duce la afecțiuni hepatice, cum ar fi steatoza hepatică nealcoolică (ficat gras).
  • Complicații chirurgicale. Persoanele cu apnee de somn au un risc crescut de complicații postoperatorii din cauza dificultăților respiratorii și a anesteziei.

Când devine apneea în somn o urgență medicală?

Apneea în somn poate deveni o urgență medicală dacă persoana care prezintă acest diagnostic are dificultăți severe de respirație sau pauze prelungite în respirație, dureri toracice, ritm cardiac neregulat sau alte simptome ce ridică suspiciunea unui infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Diagnosticul de apnee de somn

Diagnosticul de sindrom de apnee în somn implică mai multe etape. Inițial medicul efectuează un examen fizic obiectiv și discută cu pacientul despre simptomele și istoricul său medical. Testul standard folosit pentru diagnosticarea apneei de somn este polisomnografia. Acesta implică monitorizarea somnului într-un laborator de somn pentru a înregistra activitatea cerebrală, mișcările ochilor, ritmul cardiac, respirația și nivelul de oxigen din sânge. În unele cazuri, medicul poate recomanda un test de somn la domiciliu, care implică utilizarea unui dispozitiv portabil pentru a monitoriza anumite funcții în timpul somnului.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Tratamentul pentru apneea în somn

Tratamentul pentru apneea în somn depinde de severitatea afecțiunii și de tipul de apnee. Cu toate acestea, este important de știut că apneea în somn se vindecă iar opțiunile de tratament includ:

  • Modificări ale stilului de viață. Pierderea în greutate, evitarea consumului de alcool și renunțarea la fumat pot ajuta la ameliorarea simptomelor.
  • Dispozitive de respirație. Dispozitivele de presiune pozitivă continuă în căile respiratorii (CPAP) sunt cele mai frecvente și eficace tratamente pentru apneea obstructivă de somn. Acestea furnizează un flux constant de aer, care menține căile respiratorii deschise în timpul somnului.
  • Dispozitive orale. Dispozitivele orale pot ajuta la menținerea căilor respiratorii deschise, prin repoziționarea mandibulei și a limbii.
  • Intervenții chirurgicale. În cazurile severe, intervențiile chirurgicale pot fi necesare pentru a îndepărta excesul de țesut sau pentru a corecta anomaliile anatomice care provoacă obstrucția căilor respiratorii.

Măsuri de prevenție

Prevenția apneei de somn implică adoptarea unui stil de viață sănătos și reducerea factorilor de risc. Măsurile de prevenție includ:

  • Menținerea unei greutăți corporale sănătoase prin alimentație corectă și exerciții fizice.
  • Evitarea consumului de alcool și sedative.
  • Renunțarea la fumat.
  • Dormitul pe o parte.
  • Gestionare eficientă a afecțiunilor asociate.

Diagnostic și tratament la SANADOR

Pentru diagnosticul apneei în somn, la Spitalul Clinic SANADOR medicii realizează consultații complete și polisomnografia. Investigația este efectuată într-o rezervă confortabilă a Secției de Medicină Internă, cu un polisomnograf de ultimă generație, care monitorizează toți parametrii necesari pentru un diagnostic corect. Pe parcursul investigației, pacientul este monitorizat video, imaginile oferind informații suplimentare, care pot ajuta la stabilirea diagnosticului.

În funcție de rezultatele obținute, medicul recomandă tratamentul corect și oferă recomandări importante pentru îmbunătățirea stării generale și corectarea stilului de viață, astfel încât pacienții să poată obține un somn odihnitor și, implicit, o mai bună calitate a vieții.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR